În 1989 nu i-a văzut nimeni dormind pe sub poduri, făcând foamea prin garsoniere insalubre sau umblând cu cerşitul pe la prietenii mai înstăriţi. Nu se mai uita nimeni la ei, de aceea. Mai mult, imediat ce s-au liniştit apele, s-au reglat şi conturile „generaţiilor literare”: după cea scoasă din mânecă de Laurenţiu Ulici... »






























