George ROCA, Sydney, Australia
Romgleza sau romglish, este nou jargon care invadeaza din ce in ce mai mult spatiul mioritic! Continuand un amalgam de cuvinte din engleza americana combinat cu “dulcea limba romaneasca”, noul mijloc de comunicare, poceste de fapt ambele limbi. Meniurile carciumilor sunt pline de exemple elocvente: “Mamaliga ala Arizona”, “Stec ca la Nuiorc”, “Adidasi cu fasole”. Sau firmele stradale care graiesc cam asa: “McDobre’s Fast food”, “Frosa’s parlour de ghicit in bobi, cofi si n books”, “Second-hendul lui Taica Lazar”, “Baburica’s ningea-skul”, “Pandele’s bookshop”, “sopul Marghioalei”, sau “LaBush – frizer de caini”!. Ce credeti ca diasporienii sunt mai breji? Pai cum stam cu: “Sa facem un shopping” sau cu “Ma duc la job cu carul”? Cei mai simpatici mi se par romanii new-yorkezi! Ei merg in Manhathan cu “saboiul” (subway – metrou).
Merita sa va povestesc o intamplare vesela, cu speranta de a va distra putin! Nu de mult am fost invitat aici la Sydney, la o petrecere romaneasca. Destinul a facut sa fiu asezat langa o simpatica matroana, originara din Dudesti. Domnia sa mi-a facut cea mai ilara demonstratie de romgleza pe care am auzit-o vreodata in tara Cangurului. De cum a sosit la masa, a inceput sa scoata porumbei si perle pe gura. S-a prezentat: “Madam Fifi”, dupa care a inceput sa faca ilustre comentarii despre bucate: “Vai dom-le, ce mult sifa (seafood) e pe masa! Cel mai mult imi place lobsta (lobster), fisfinga (fish finger) si oistrah (oysters). Suzuchi (zucchini) nu e asa de buni ca castravetii murati! Alo, doamnu’ din colt! Poti sa-mi dai strachina cu acnee (iahnie) pana nu se termina? Vai ce mult seamana doamna de langa cel sarbatorit cu Mona Laiza Anaconda (n.a. Minelli sau Gioconda!?). Hei sefu! Dati drumu’ la hita (heater) ca se racesc doamnili la demisol, ha, ha, hi!” Cel mai mult m-am amuzat cand a dat peste cap bolul destinat spalatului pe maini dupa lipicioasele sifa. A facut o grimasa si un comentariu: “Astia sevesc supa fara sa puna linguri la masa! Sa stii nenica ca chiar si supa japonejilor, aia de se chema “misu” (miso) e mult mai gustoasa decat ce ne-a bagat hotul asta de uaita (waiter) sub nas!” Pe la ora septe ne-a spus la toti ceau deoarece la ait (eight) avea job de baibisita (babysitter) la sista (sister) lu’ bosul lu’ sor’-sa. Pacat! imi produsese atat de mult good time!The Benny Hill Show luase sfarsit!
Unii aduc argumente ca romgleza e foarte fireasca si ca a adus-o computerul!!! Oare? Am mai avut noi cutremure lingvistice de genul acesta! Va mai aduceti aminte de “fripturision” si “furculision”? Bine zicea bunica: “romaneste a uitat, alta limba n-a invatat, dar e poliglot…!” Nu avem destule cuvinte in limba romana care sa substituie invazia cuvintelor din import? Oare o fi snobism? Sper sa ne treaca cat mai repede! Daca nu, vom ajunge sa vorbim ca madam Feefee!
Sursa foto: http://bboying.3xforum.ro/img/pics/bboying.3xforum.ro/936.jpg
Cutremure lingvistice? Nu!
))) cum sa le traduc??? bagat sau pus inauntru si scos afara??? asta-i doar inceputul ca n-am invatat asta pe romaneste si nu era tradus manualul in State.
(((
))))))
Intre Furculision si Capsunarit romanii nu au emigrat in masa ca dupa 1990.
Doar cativa fericiti au parasit tara fie in vizita din care nu s-au intors, fie prin casatorii cu cetateni straini, cei dusi la munci de comunisti in tarile arabe in special, sau soferii de TIR care
si-au ales tara in care vor sa ramana dupa ce au colindat eurasia!
Unii erau foarte calificati si vorbeau limbi straine aproape perfect, dar cei din alte categorii si atunci vorbeau la fel insa nu era computer si comunicare in timp real, rapida, scrisa si vorbita ca azi si de asta nu s-a stiut de existenta acestei forme de exprimare de cei care nu cunosc elvetiana, germana, engleza sau alte limbi.
Tarile europei era foarte departe atunici, america … era un vis.
A pornit si pe vremea furculisionului de la cei
fara multa educatie, altfel nu explic nici eu acest fenomen care circula ca o epidemie peste tot.
Sint cazuri cand accept, dar nu pentru ca si eu le folosesc, pentru ca nu cunosc un echivalent romanesc pentru acel cuvint!
Terminologie tehnica de computer de exemplu:
input- output
Nu-i asa ca suna mai bine in engleza?
Pana ce m-am lamurit ce numesc altii tastatura!
(keyboard), nici azi nu stiu cum se spune pe romaneste la 10-key??? masina de calculat???
intru-cat Calculator se cheama computerul???
Nu uit cat traiesc cum m-a facut unu cu pamintul casieritza din Agentia de Turism Bucuresti unde se cumpara bilete de tren internationale ca de avioane nu se gaseau pentru perioada in care aveam nevoie!!!
Mi-a spus sa astept la coada ca altii si sala era plina pana la refuz si fara aer conditionat in mijlocul lui Julie, afara 45*C in vara lui 1994.
Calculatorul nu mergea, mi- spus, iar eu foarte fericita voiam sa-i ofer calculatorul meu de buzunar una bine dotata facut de Texas Instruments. N-au mai ramas nume in calendar
ca pe toate le-am primit eu deodata pentru ca nu stiam ce numesc in ROmania CALCULATOR!!! dupa 18 ani de lipsa din tara
Nu m-as fi dus nici atunci dar a murit mama in State si a trebuit sa-i duc cenusa acasa.
Dupa Loteria Vizelor a inceput si rominglishul pe scara larga sa se dezvolte ca au venit cei cu clase elementare abia terminate ca aveau sponsori si
s-au dezvoltat si relatiile bisericesti, sectele care pe vremuri erau interzise de comunisti si membri
lor au creat un volum mare de cuvinte noi ca ei nu prea sint pentru educatie, doar CIURCI!!!!
Aproape toti si-au adus neveste/barbati tot din ROmania de la tzara si aici lucreaza in firmele lor particulare de Bizniz de Babe unde nu trebuie sa stii ingleza deloc!!!
Acum se cere si cursuri, dar cu 13 ani in urma trimiteau o ruda la cursuri si era bine totul, de atunci pretentiile au crescut si acum se muta din Statul Arizona ca au devenit imposibil de
“accesat” casele lor de batrinii modesti ca toti dau camere de lux spre inchiriere cu servicii de lux si neamurile nu poate plati ani la rand nici daca e vorba de parinti batrini.
Pe vremea cand eu am emigrat, 5 ani a trebuit sa stam intre hotare sa devenim cetateni, de la loteristi incoace e deajuns si mai putin ca ei au dezvoltat si industria de transport aerian si biletele s-au ieftinit.
In 1994 am platit $10.000 pentru 4 bilete de avion San Diego-Los Angeles-Frankfurt, peste cativa ani a devenit $700 de persoana.
Pentru ca totul s-a facilitat pentru emigrantii americani si Statul nu le-a pretins NIMIC, a aparut si limbajul bastinas amestecat cu engleza la ori care natiune.
Imigrantii vorbesc din auzite limba tarii in care au ajuns, majoritatea nu stiu sa scrie sau sa citeasca engleza, si cu romana abia se descurca.
O cunostinta ma invita la un “bonfri” in Germania?!?!?! habar n-avea ca in franceza
“Pommes Frites ” se spune la cartofi prajiti!!!
Ungurii cand merg pe jos sau la plimbare spun
“WALKolni” = vakolni se aude si inseamna
“a tencui”!!!! (munca de zidar)
M-am oprit din cititul comentariului in momentul in care am vazut ca exista limba “elvetiana”… Banuiesc ca in aceeasi nota e si continuarea comentariului.
Te-ai oprit … ca n-ai gasit textul pentru gustul tau rafinat de ultra educat cu 7 diplome de facultate din care 3 in Drept si restul in Communications … internationale.
S-au ai continuat lectura insa nu ne spui ca limba
“elvetiana” te-a deranjat cu ceva si nu stiu de ce?
Copiaza corect!
Eu am amintit doar ca “elvetiana” fara cuvintul limba!!!! atentie cand vrei sa fi ironic!!!
Se numeste “Schwitzer Dutch” si este chiar foarte greu de invatat pentru adultii care se opresc din citit deja la inceputul povestirii!!!!!!!
ca educatie lor selecta nu le permite sa incorporeze mai multa cunostinta.
Nu se aseamana cu Hoch Deutch, adica Germana
Literara sau Inalta daca traduc mot-a-mot.
Precis ai gasit expresii adegvate in Enciclopedia Britanica, ultima editie din ’88 parca chiar inainte sa apara pe scara larga computerul, PC pe masa de bucatarie!!! pentru a demontra ca se vorbesc defapt 4 limbi oficiale in Confederatia Helvetica. Lasa ca stiu si de limba Romontsch din cantonul Graubunden, am fost si la Saint Moritz in vacanta, merg si vara asta in Elvetia.
Stimata doamna Olga,
Am sa va dau un exemplu, referitor la “uitarea” limbii materne. Am cunoscut aici, in USA un dentist sirian, care a absolvit facultatea la Cluj acum 20 de ani. Omul se stabilise in USA acum cativa ani.
Am avut placuta surpriza (ca si el dealtfel ) sa port o lunga conversatie cu el in limba romana. Vorbea limba romana deosebit de corect, aproape la fel de corect ca si mine. Cu un usor si placut accent ardelenesc. Personajul nostru nu mai vorbise limba romana de cand absolvise facultatea si parasise Romania, iar in USA nu avusese ocazia sa vorbeasca romaneste cu nimeni.
Atunci cand ai ocazia sa dai de un strain care iti vorbeste limba corect dupa ce 20 de ani nu a scos un cuvintel romaneste, iar in USA ( aici cunosc eu fenomenul ) , la tot pasul dai de romani de ai tai care isi pocesc limba in fel si chip dupa cateva luni petrecute in strainatate, nu mai ramane decat un singur lucru de spus. Ne facem singuri de cacao!
Nu avem o comunitate stransa pentru ca ne batem joc de limba proprie. Atat timp cat nu suntem in stare sa pastram curata BAZA ce uneste o comunitate, adica limba materna, nu putem avea pretentii de a constitui o comunitate organizata si serioasa.
Am o intrebare la dumneavoastra? De ce credeti romanii de nationalitate maghiara care traiesc in Transilvania nu pocesc limba ungureasca, amestecand cuvinte romanesti si unguresti laolalta?
Am citit cu mult interes articolul,si cele patru comentarii referitoare la, limba romana.Tare am fost de acord cu “punerea la zid” a celor care pocesc, amesteca sau pur si simplu, nu mai “vorbesc” romaneste.
Eu traiesc, intr-o tara, in care atunci cand am venit, acum 22 de ani, in cateva luni am fost nevoita sa baigui, aceasta limba, care nu seamana cu nici una pe care o stiam, inainte(e vorba de ebraica). Nici o clipa, n-am uitat si nici nu vreau sa uit limba romana, citesc cu placere tot mai mult in romaneste, cat si in ungureste, limbi pe care le vorbesc la perfectie. In ebraica, engleza, franceza, citesc dar, unde e placerea?! nici pe departe cum o am atunci cand citesc romaneste. Cu poezia, care e ceva special, si de-a dreptul infiorator, de placut de citit, dar si asta parca nu se poate dacat in romaneste. In unul din comentarii este vorba despre”comunitate stransa”, adica nu este(cum ar spune Caragiale), eu sant sigura, ca toate eforturile pe care le fac comunitatile, din diaspora, pentru mentinerea si cultivarea ,limbii nu sunt de prisos. Ma gandesc numai la (si acum merg f departe) polinezieni, care nu au avut o scriere, care au navigat secole, fara aparate, si fara stiinta de carte: dar, au transmis pe cale orala, toate metodele si toata experienta din tata in fiu.Azi, au o cultura ancestrala inestimabila, care sta la baza navigatiei pe mari si oceane. Exista diferite forme de exprimare dar, cea mai adevarata si cea mai”folositoare” este limba.
Sa ne inchinam in fata celor care o folosesc corect, si cu piosenie…