Un simbol al României întregite

Tiberiu Cosovan

La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis în ziua de 10 mai, zi care a fost sărbătorită până în anul 1947 ca Ziua Regalităţii Române, expoziţia cu genericul „Coroana Reginei Maria - Un simbol al României reîntregite”. Manifestarea, ai cărei organizatori sunt Consiliul Judeţean Suceava, Complexul Muzeal Bucovina (CMB), Ministerul Culturii şi Cultelor, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava şi Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, s-a împlinit, aşa cum a subliniat directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu, „graţie unor oameni inimoşi”, nu mai puţin de 20 de sponsori, care au acoperit costurile totale ale realizării acestei expoziţii, costuri ce se ridică la suma de 22.000 lei din care 19.500 lei reprezintă prima de asigurare pentru aducerea piesei la Suceava din Tezaurul MNIR.

Un semn de democraţie

Piesa centrală a expoziţiei, coroana de aur cu care Maria-Alexandra Victoria (nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, devenită regină a României alături de regele Ferdinand la data de 11 octombrie 1914) a fost încoronată (după Marea Unire din anul 1918) ca regină a României Mari, la festivitatea de la Alba Iulia (din data de 15 octombrie 1922), este asigurată - ca piesă de Tezaur - la valoarea de 25 milioane de euro.

Aşa cum a remarcat şeful Secţiei de istorie din cadrul CMB Suceava, prof. Dan Petrovici, expunerea unui simbol al regalităţii este şi „un semn de aşezare a societăţii româneşti, un semn de democraţie”, întrucât, cu mai puţin de două decenii în urmă, acest lucru părea imposibil de împlinit. De fapt, chiar în anul 1994, când la Muzeul de Istorie din Suceava s-a organizat expoziţia cu genericul „Regina Maria - ultima romantică” (în care au fost prezentate o serie de piese deosebite), manifestarea a avut parte de un public restrâns întrucât patimile politice s-au răsfrânt asupra expoziţiei.

Realizată la Paris de Casa de bijuterii „Lucien Falize”

Coroana reginei Maria a fost realizată la Paris de Casa de bijuterii „Lucien Falize” şi este o piesă de mare măiestrie artistică. Ea a fost executată după schiţele pictorului Costin Petrescu, artistul având ca sursă de inspiraţie coroana purtată de doamna Despina - Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, voievodul Ţării Româneşti între anii 1512-1521, aşa cum apare ea zugrăvită în tabloul votiv al Bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Comanda şi proiectul coroanei, precum şi aurul românesc din care a fost executată, au fost trimise la Paris la data de 5 august 1921 printr-un ofiţer (colonelul Drossu) de la Palatul Regal. Conform comenzii, coroana trebuia lucrată în stil bizantin din aur cu monturi din pietre semipreţioase.

Coroana cântăreşte 1854 de grame

Coroana, care cântăreşte 1854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm. Braţele coroanei sunt evazate, fiind terminate în vârfuri cu crini. Coroana este bătută cu pietre preţioase şi semipreţioase - rubine, smaralde, ametiste, turcoaze şi opale - şi a fost realizată printr-o complexă operaţiune de turnare, ştanţare, cizelare, gravare şi şlefuire. Pe laterale are câte un pandantiv, cu câte un disc de care atârnă trei şiruri de mărgele, terminate cu o cruce gamată. Pe cele două discuri sunt reprezentate stema României şi stema Casei de Edinburgh, aceasta din urmă ca un omagiu adus originii britanice a reginei Maria.

Coroana a fost finalizată în luna septembrie 1922, iar costul execuţiei a fost de 64.820 de franci.

Înaintea ceremonialului încoronării de la Alba-Iulia atât coroana reginei Maria, cât şi coroana de oţel de tun (pe care a purtat-o mai întâi regele Carol I) cu care a fost încoronat regele Ferdinand au fost sfinţite în catedrală de către patriarhul Miron Cristea.

Tronuri din lemn sculptat şi săbii regale cu monogramă

Expoziţia mai cuprinde o serie de fotografii, cu precădere ale reginei Maria dar şi ale celorlalţi membri ai familiei regale care au venit în Bucovina. Atrag atenţia cele două tronuri din lemn sculptat, realizate pentru regele Carol al II-lea şi pentru Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia, cu prilejul serbărilor arcăşeşti de la Bucşoaia (2 iulie 1937) şi un buzdugan cu cioplitură decorativă, piese care s-au păstrat la Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc. Mai pot fi văzute trei săbii cu monograma regilor Carol I, Ferdinand şi Carol al II-lea, medalii şi insigne „Straja Ţării”, dar şi „Uricul de fundare a Monumentului Unirii din Cernăuţi”, din data de 11 noiembrie 1924.

Expoziţia este deschisă până pe data de 20 mai a.c.

Suceava