Laszlo KALLAI
Regele Tarii de Foc
Romanul Iuliu Popper a fost cel mai mare explorator al continentului sud-american. Acesta si-a creat un adevarat imperiu in Ţara de Foc, batand moneda si emitand marci postale.
Iuliu Popper, un explorator, aventurier roman de origine evreiasca, s-a nascut in 1857 la Bucuresti. La nici 30 de ani, Popper a devenit “Conchistadorul Patagoniei” si “Don Quijote al aurului Å¢arii de Foc”. Devine unul dintre cei mai bogati oameni ai acelor vremuri, detine mine de aur, bate monezi de aur pe care ii apare numele si tipareste marci postale.
Tanarul Popper, dupa studiile din tara, obtine diploma de inginer al Scolii Politehnice din Paris. El calatoreste in China, Japonia, Siberia, Alaska, apoi se stabileste in New Orleans. in capitala Cubei, Havana, ridica planul orasului si al portului. in anii 1884-1885, lucreaza in Ciudad de Mexico ca redactor la publicatia “Diario de los Forasteros”. La inceputul anului 1886 ajunge la Buenos Aires unde se angajeaza sa faca prospectiuni si studii geologice in vederea exploatarii aurului in Å¢ara de Foc. Zona unde lucreaza Popper era necartografiata in acel moment asa ca muntilor, raurilor “descoperite” de el le da denumiri romanesti. Astfel apare pe harta geografica a lumii Rio Rosetti, Rio Ureche, Varful Lahovary, Punta Sinaia, Sierra Carmen Sylva.
in timpul sederii sale in Å¢ara de Foc, Popper realizeaza o serie de fotografii document despre indienii din regiune. A creat un album legat in piele de foca pe a carui coperta textul a fost realizat din foite de aur extras din propriile mine. A trimis lucrarea Societatii Romane de Geografie, dar in timpul bombardamentelor din 1944 a disparut. Abia in anii ’80 a aparut un al doilea exemplar al lucrarii, pe care se pare ca ar fi trimis-o parintilor. Acest exemplar al colectiei de fotografii realizat de Popper se afla in custodia comunitatii evreiesti din Bucuresti.
O moarte suspecta
Dupa sase ani de explorari in Ţara de Foc, Popper a planuit sa organizeze o expeditie la Polul Sud. Planul lui nu s-a mai realizat dupa ce la 6 iunie 1893 a murit subit in Buenos Aires. Avea doar 36 de ani. Medicii au stabilit ca Popper a murit in urma unei crize de inima, dar apropiatii lui au sustinut ca a fost victima mafiei aurului. Altii au sustinut ca a cedat nervos si s-a sinucis. Popper a fost inmormantat in mausolelul familiei Ayerza dupa care trupul lui a fost mutat in cimitirul La Recoleta. Tragedia familiei a continuat si dupa jumatate de secol. in 1947 sora lui este asasinata in Bucuresti. Criminalii au banuit ca acesta a pastrat o cantitate mare de aur provenit de la fratele ei.
Muzeul din Ushuaia, centrul administrativ al Ţarii de Foc are expuse mai multe obiecte personale apartinand lui Popper.
Banii lui Popper
Odata ce a pus stapanire pe regiune, Å¢ara de Foc a devenit un imperiu al lui Popper. La scurt timp dupa ce a deschis minele de aur el a batut propria sa moneda de aur, care a purtat denumirea de Popper. Au fost emise doua tipuri de monede din aur, cu greutatea de un gram – cinci mii de exemplare – si de cinci grame – o mie de exemplare. Conform legendelor Popper ar fi folosit aprope doua sute de kilograme de aur pentru realizarea proiectului. Moneda Popper nu avea inscriptionata o valoare efectiva, cea ce l-a ajutat pe aventurierul bucurestean sa nu intre in contradictie cu legea. Emisiunea lui fiind considerata o medalie si nu o moneda.
Moneda de un gram are inscriptionat pe avers, circular: “Tierra del Fuego – 1889″, iar in centru, peste un cerc simbolizand o gramada de granule de aur, “POPPER”. Pe revers a fost gravat “El Paramo – Un gramo”, in centru un desen ce imita granulele de nisip aurifer pe care sunt gravate un ciocan si un tarnacop incrucisate. Sub aceasta compozitie cu litere minuscule e trecut “AU.864-AG 132″ cea ce inseamna ca moneda este din 864 parti aur si 132 parti de argint.
O moneda de aur de un gram batuta de Popper in catalogul numismatic “Krause” este cotata la cateva mii de dolari, iar la licitatii ajunge deseori sa depaseasca zece mii de dolari.
Posta privata din Ţara de Foc
in 1891, Popper decide sa ia in propriile maini conducerea Å¢arii de Foc. in acest an el emite dupa monezi de aur si marci postale. Macheta marcii postale, emisa de catre Popper a fost realizata de litograful Rodolfo Soukup. Imprimarea colilor de timbre a fost realizata de Atelierul de Timbre a lui J. H. Kidd y Cia din Buenos Aires. Tot aici au fost tiparite marcile postale emise de Administratia Postala Nationala din Argentina. Grafica marcii reprezinta simboluri ale mineritului, respectiv ciocanul si tarnacopul, peste care este desenat un soare in centrul acestuia litera “P” de la Popper. Pe laturile desenului apare inscriptia “TIERRA DEL FUEGO” respectiv “”DIEZ CENTAVOS ORO LOCAL”, iar in cele patru colturi cifra “10″, reprezentand contravaloarea, adica zece centigrame de aur. Culoarea marcii este trandafiriu aprins. A fost pusa in circulatie pe asezarile Companiei Popper, precum El Paramo, San Sebastian, Carmen Sylva, si Rio Grande-Colonia Popper. Timbrul Popper a fost utilizat doar sapte luni in perioada ianuaria-august 1891. in iulie 1891 seful oficiului postal din localitatea Bahia, RamŰn L. Cortes, care era si comisar al Politiei din San Sebastian, l-a denuntat pe Popper la directorul general al Postei si Telegrafului Argetinian ca utilizeaza o emisiune timbre fara a detine acest drept. Cazul a fost solutionat de Judecatoria Teritoriului Å¢ara de Foc in defavoarea lui Popper.
in timpul anchetei, Popper a facut mai multe demersuri pentru a putea folosi in continuare marcile respective. intr-o scrisoare adresata Ministerului de Interne el sustinea ca emiterea marcii respective are motive intemeiate: “Asezarile mele din Å¢ara de Foc se afla deseori fara nici o legatura de comunicare cu restul continentului pentru perioade mai mari de sase luni. Acolo muncitorii nu lucreaza ca salariasi, ci primesc o casa, unelte si masini de lucru gratis, precum si o parte din aurul pe care il extrag din sol, praf de aur, care in timpul intemperiilor, in camp deschis, este imposibil de manipulat sau fractionat, fara pierderi considerabile. Pentru a evita aceste inconveniente, am inceput sa batem aurul in Casa de la Moneda din Buenos Aires, sub forma de medalii, indicand greutatea lor si titlul pe care il reprezinta, si nu reprezinta valoare monetara. Dar este dificil sa bati medalii pentru fractiuni inferioare de un gram si tinand cont de faptul ca de multe ori exista diferente de centigrame de aur, a trebuit sa emitem valori sub forma de timbre, care reprezinta conform inscriptiei 10 centavos sau centigrame de aur local din tara de Foc, adica a zecea parte dintr-o medalie”.
Marcile emise in urma cu peste un secol au fost botezate cu timpul “Timbrele Popper” si sunt ravnite de marii colectionari. Unele cataloage filatelice nici macar nu recunosc aceasta emisiune, ca atare nici nu le evaluaza. Tirajul mic si perioada scurta de circulatie efectiva a facut ca exemplarele circulate sa fie extrem de rare. in cazul in care “timbrul Popper” a fost utilizat alaturi de marcile oficiale ale Argentinei valoarea lor este si mai mare. O piesa autentificata de un expert poate costa pana la cinci mii de euro.
Posta romana a emis mai multe produse filatelice in amintirea lui Iuliu Popper. Marca de 50 de bani a seriei “Cercetatori romani in zonele polare” emisa in 1986 il reprezinta pe Iuliu Popper si timbrul emis de acesta. Anul acesta, cu ocazia a 150 de ani de la nastere exploratorului, Posta Romana a pus in circulatie un set de patru intreguri postale dedicat “Regelui Å¢arii de Foc”.
Laszlo KALLAI
www.ziua.ro
FORUM:
Constantin din Beloesti: Foarte putin se stie de Popper in Romania
Publicul larg din tara nu stie mai nimic de acest mare explorator roman. Mi se pare ca nici macar nu este mentionat in vre-un manual de geografie sau istorie. Si cred ca nici multi profesori de geografie sau istorie nu prea stiu multe despre el, asta si in mare parte din vina geografilor care nu prea l-au facut cunoscut. Desi aventurier la urma urmei la timpul sau s-a dovedit adevarat patriot. SI NUMELE LUI POATE FI PUS ALĂTURI DE CEL A LUI RACOVIŢĂ in galeria exploratorilor romani. E bine ca desi relativ tarziu se incearca recuperarea unor oameni de valoare. FAC PE ACESTA CALE TRIMITERE LA UN PROFESOR DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN IASI (ROMANESCU) CARE A FĂCUT O CĂLĂTORIE DE STUDIU iN ŢARA DE FOC UNDE A AFLAT MULTE DESPRE POPPER.
********************************
Gabriela PREDA: Cu toate ca Popper e putin cunoscut, el constituie fara indoiala inspiratia daca nu modelul pentru 2 personaje in unul dintre cele mai citite romane romanesti: Anton Lupan si Martin Strikland din “Toate panzele sus”.
(2) iNTÂLNIRI NEASTEPTATE CU ROMÂNI: IULIU POPPER
Pierre RĂDULESCU-BANU
“Si va veni o zi cand voi pleca de-aici
Birjarul va-njura si va pocni din bici”
Iuliu Popper
Versurile astea au fost gasite de Emil Racovita intr-un caiet aflat in ultimul loc in care s-ar fi gandit cineva sa gaseasca cuvinte scrise in romaneste. Racovita se afla in Å¢ara de Foc, in drumul sau spre Polul Sud facuse o oprire la Punta Arenas, iar caietul era un jurnal care fusese tinut de Don Julio de Romania – asa era cunocut de localnici. Iuliu Popper plecase intr-o zi din Bucuresti, versurile ii apartineau, fusesera scrise inainte de plecare, cand se gandea ca va parasi Romania pentru a nu o mai vedea niciodata. Pleca si el spre spatiile mari – dar stia ca ii va lipsi totdeauna ceva ce lasa aici in tara. Graiul romanesc, cu dulceturi si cu injuraturi, cu mangaieri si cu blesteme.
Si va ajunge pana la urma in Å¢ara de Foc – unde acum exista Rio Ureche, Sinaia Punta, Rio Rosetti, muntii Rosetti, muntii Manu, muntii Lahovary …
O strada bucuresteana poarta numele lui Maximilian Popper – era fratele lui Don Julio – si a ajuns si el in La Tierra del Fuegos.
Iuliu Popper facuse studii de inginerie la Paris – se afla totul notat in caietul pe care acum il rasfoia Racovita. Se va fi intalnit Racovita prin Å¢ara de Foc cu cea care fusese iubita lui Don Julio? Va fi fost tanarul Racovita confundat cu mult mai varstnicul Don Julio, trecut de mult in legenda, ca toti eroii mari ai Americii Latine? Se va fi lipit la urma iubita de tanarul Racovita, atunci cand acesta trebuia sa plece mai departe spre Antarctica, se va fi lipit de el spunandu-i cuvinte inflacarate de dragoste, asa cum numai graiul spaniol le cunoaste?
Nu avem de unde sa stim. Poate Adrian, matelotul care a trecut odata prin Stramtoarea Magellan. Chiar Adrian spune ca iubita lui Don Julio colinda de atunci Ţara de Foc, asteptandu-l pe romanul cel chipes sa se intoarca. Anii nu au trecut peste ea, asa se spune, a ramas la fel de tanara si frumoasa.
Surse: cateva opisuri care se afla in Biblioteca del Museo del Fin del Mundo.
Ce gasim aici:
Quién fue el conquistador patagónico Julio Popper
Boleslao Lewin / CapÃtulo II POPPER EN LA ARGENTINA
apoi,
Semblanza de Julio Popper, página 27, 28, 29 y 30.-
Colección Esquemas Históricos, Editorial Plus Ultra, 1974
Pierre RĂDULESCU-BANU
www.romanialibera.com
3) “CÄ‚LÄ‚TORII EXTRAORDINARE”
Bianca BURTA
Iuliu Popper, Constantin Chiru, Basil Assan, Dimitrie si Nicolae Ghica-Comanesti, Sever Pleniceanu, Gregoriu Stefanescu, Emil Racovita, Constantin Dumbrava.
Calatorii extraordinare
CD Press,
Bucuresti, 2001,
234 p., f.p.
Prilejuit de sarbatorirea a 125 de ani de la infiintarea Societatii Geografice Romane, volumul Calatorii extraordinare, coordonat de prof. univ. dr. Silviu Negut, de Alexandru Marinescu si de scriitorul Emil Paraschivoiu, reuneste conferinte sustinute, in urma cu mai bine de un secol, in cadrul amintitei societati, in prezenta regelui si a unui auditoriu distins. Conferentiarii sunt exploratori binecunoscuti, atrasi de mirajul tarimurilor virgine.
Absolvent al Scolii Politehnice din Paris, Iuliu Popper (1857-1893) a calatorit in Extremul Orient, nu i-au ramas straine Siberia si Alaska si, “stabilit” in America de Sud, a devenit conducatorul unei expeditii argentiniene in Å¢ara de Foc. Si-a sintetizat concluziile intr-o brosura aparuta la Buenos Aires: “Å¢ara de Foc, viata in extremitatea australa a lumii locuite”. A fost membru al Societatii Geografice Argentiniene si membru corespondent al Societatii Geografice Romane. in antologia de fata este prezent cu o comunicare din 1887 despre Å¢ara de Foc, trimisa lui V.A. Urechia, presedintele Societatii Geografice Romane, dimpreuna cu un volum de fotografii invelit in piele de foca.
Specialist in geologie si mineralogie, Gregoriu Stefanescu (1836-1911) a participat, ca reprezentant al Romaniei, la 11 congrese geologice internationale care i-au oferit ocazia de a calatori si de a studia mult. Dintre numeroasele sale conferinte, “Calatorii extraordinare” selecteaza trei: doua, tinute in 1892 – despre Niagara si, respectiv, despre “O excursie pe riul Potomac” – sunt rezultatul cercetarilor pe care le-a intreprins savantul roman cu prilejul Congresului geologic international din Statele Unite. “Americana” este si tema celei de-a treia conferinte din volum, “Fenomenele geologice din Parcul National Yellowstone” (1898).
Nicolae Ghica-Comanesti (1840-?), descendent al familiei Ghiculestilor, pasionat de aventura vanatorii, a intreprins o expeditie in Africa (22 octombrie 1895 – 22 februarie 1896), aducand cu sine, in afara de minunate trofee de vanatoare, o serie de informatii stiintifice si de precizari cartografice. in 1896 a conferentiat despre “O calatorie prin Å¢ara Somalilor”, comunicare prezenta si in volumul de fata. Comerciant si inginer, Basil Assan (1860-1918) a intreprins, in 1896, un periplu in regiunile polare nordice si, in 1898, o foarte ambitioasa calatorie in jurul Pamantului, prima de o asemenea anvergura intreprinsa de un roman. Cele doua conferinte ale sale, “Calatorie in regiunile polare nordice” (1897) si “Calatorie imprejurul Pamintului” (1899), s-au bucurat de un foarte mare succes, apreciate fiind de insusi Carol I.
Constantin Chiru (1848-1933) a prezentat in 1898 la Societatea Geografica Romana o conferinta intitulata “O calatorie in Statele Unite ale Americii”. Observatiile sale se datoreaza unei plecari in Statele Unite, in 1897, la Congresul International al Postelor si Telefoniei, la care a participat ca reprezentant al Romaniei, in calitate de director general al Directiei Postelor si Telefoanelor.
Emil Racovita (1868-1947), cel mai de seama naturalist roman, a luat parte intre 1897 si 1899, la expeditia belgiana intreprinsa in “Antarctica”. Profitand de ocazia pe care i-o oferea aceasta calatorie, savantul roman a facut o escala de o luna in Patagonia si o alta in insula Dawson, unde a putut studia un grup de indieni Ona. Expeditia antarctica “Belgica” a constituit subiectul mai multor conferinte sustinute de Emil Racovita la Bruxelles, Paris, Bucuresti si Iasi. Antologatorii volumului “Calatorii extraordinare” au ales una dintre conferintele din cadrul Societatii Geografice Romane: “Expeditiunea antarctica belgiana” (1900), un discurs deopotriva firesc, clar si expresiv, in care imperativele “docere” si “delectare” se armonizeaza perfect:
“As voi sa am darul vorbei sau al penelului pentru a va putea da o idee despre aspectul fermecator al acestor regiuni cand marea e lina, cerul senin si soarele voios. Cum insa imi lipsesc complet aceste daruri, ma voi margini sa va arat cateva fotografii ce fata cu realitatea nu sunt decat caricaturi, caci ceea ce deosebeste peisajul polar de toate celelalte peisaje e finetea coloritului, e limpezimea aerului, e dulceata tonurilor si fotografia nu poate sa le reproduca.” (p. 179)
Cartea “Calatorii extraordinare” mai cuprinde “Conferinta asupra statului Congo”, tinuta in 1902 de Sever Pleniceanu, cel mai important explorator roman al Africii tropicale, precum si o conferinta a unui asiduu cercetator pe taramurile Groenlandei: Constantin Dumbrava*, “Un an in mijlocul eschimosilor” (1929).
Bianca BURTA
http://www.observatorcultural.ro
———————————————————————————————————————
* Din pacate, sovieticii si-au insusit identitatea romanului C. Dumbrava, schimbandu-i numele in Dumbrova si declarandu-l rus pentru a convinge ca cercetarile acestuia au fost facute in folosul sovieticilor (vezi cautare GOOGLE “dumbrova russian explorer”)
George ROCA
















Modele de oameni sunt greu de gasit pentru noi romanii. Si totusi se gasesc sa merita sa-i cunoastem pe cei care au pasit primii…
Cred ca orice calatorie este un mod de inteleptire pentru oricine.
Sa dea Dumnezeu sa mai avem oameni care sa ajute la ridicarea prestigiului in lume a Romaniei,ca Iuliu Popper.