Gheorghe DRÄ‚GAN
Studii asupra numeroase cazuri de cancer si diabet cat si a unui volum mare de date statistice privind inregistrarile anuale de noi cazuri pentru diverse regiuni din lume pe perioade de pana la 25 de ani folosind principiile topoenergetice, au evidentiat natura, mecanismul si alte aspecte noi ale acestor boli. Cazurile urmarite direct au cuprins si perioada inaintea instalarii propriu-zise a acestor boli evidentiindu-se aspectele principale ale stilului de viata si ale mediului social definite prin marimi specifice.Principiile topoenergetice au fost stabilite printr-o experienta indelungata analizand cinetica proceselor de transformare pentru un numar mare de sisteme reactive in vederea identificarii naturii acestor procese cat si a optimizarii comportarii acestora in diverse conditii de prelucrare si/sau operare. in acest fel am stabilit mai intai conditiile experimentale standard prin care se puteau obtine rezultate experimentale cu grad mare de repetabilitate, reproductibilitate si cu caracter de universalitate. Acestea se refereau in principal: (i) la modul de definire a probei-test (epruveta) din sistemul reactiv care era supus experimentului si anume epruvetele testate trebuiesc standardizate ca marime si forma pentru ca rezultatele obtinute sa poata fi comparate, si apoi (ii) la modul de desfasurare a experimentului si anume epruvetele se supun unor perturbatii de tip treapta privind un anumit parametru care determina transformarea urmarita in sistem.
Un alt principiu topoenergetic de baza are la baza observatia, de asemenea cu caracter universal, precum ca orice sistem in transformare devine compozit, adica se separa cel putin doua componente a caror interactie implica un mod energetic specific. S-a observat de exemplu ca marea majoritate a proceselor de transformare (fizice, chimice, biologice, etc.) sunt insotite de efecte calorice (absorbtie = endoterme sau degajare = exoterme), ceea ce a dus la adoptarea sistemelor de masura calorimetrice ca instrumente universale de evidentiere a proceselor de transformare. Foarte important de remarcat ca mentalitatea actuala a civilizatiei umane terestre a dezvoltat tehnologii bazate numai pe schimburi de caldura, in marea lor majoritate pe degajare de caldura. Acest aspect este deocamdata neglijat in procesul de incalzire globala. De exemplu daca indoim o bara metalica aceasta se va incalzi in regiunea de deformare. Exista insa indivizi (in numar foarte mic) care pot face acelasi lucru fara degajare de caldura! Acest fenomen tine de o cu totul alta mentalitate pe care va trebui sa ne-o insusim cat mai curand pentru a rezolva in timp util marile probleme actuale ale omenirii: poluarea, sursele de energie, sanatatea, transportul, problemele sociale, etc. Sper ca nota de fata sa contribuie la aceasta schimbare.
Figura 1 reprezinta schematic epruveta standard a unui sistem reactiv (in transformare) compusa din componenta inerta, Cin, componenta in transformare, Ctr, si entitatea cinetica, ctr responsabila de procesul de transformare. Pentru a defini mai bine aceasta structura compozita vom da un exemplu usor de inteles. Sa consideram ca sistemul reactiv ar fi un amestec de apa cu macaroane pe care le vom fierbe si vom urmari (masura) evolutia procesului de fierbere. Conform principiilor enumerate mai sus vom stabili mai intai conditiile experimentale standard definite in mare printr-un anumit volum din acest amestec, plasat intr-un vas de o anumita forma, dimensiune, caracteristici termice, etc. Din experienta se stie ca intotdeauna se va pune o cantitate de apa in exces astfel ca la sfarsitul procesului de fierbere sa ramana o cantitate de apa care nu va fi absorbita in macaroane. Cantitatea de apa absorbita inca de la momentul initial (la rece si de la amestecul macaroanelor cu apa) reprezinta amploarea procesului de fierbere la un anumit moment, iar variatia acestei marimi in timpul procesului de fierbere va evidentia conversia acestui proces care va fi de forma celei reprezentate in Figura 2.
Aceasta curba numita sigmoida, defineste evolutia sistemului reactiv intre doua stari de echilibru: cea initiala (valoare zero) si finala dupa ce macaroanele au absorbit apa la saturatie.Se observa ca procesul de fierbere a macaroanelor s-a produs ca efect al supunerii sistemului la o perturbatie de tip treapta prin amestecarea macaroanelor cu apa si prin fierbere. Vom observa ca nu toata apa a participat efectiv la transformare. Apa care a ramas neabsorbita si care se poate separa prin strecurare face parte din Cin. Daca vom analiza structural si macaroanele vom observa ca nici acestea nu participa integral la transformare ceea ce inseamna ca si acestea vor contribui la Cin.Totusi, daca vom incerca sa repetam procesul de fierbere folosind acelasi tip de macaroane si apa, in aceleasi conditii experimentale standard, dar considerand numai cantitatea de apa care va fi absorbita, vom observa ca natura procesului de fierbere se va schimba esential. Aceasta inseamna ca desi Cin nu participa la transformare, cuplajul intre Cin si Ctr este esential in natura procesului de transformare.
Un proces similar se petrece cu societatea umana dintr-o anumita regiune geografica, si anume indivizii sunt supusi unei perturbatii de tip treapta prin stilul de viata specific “aplicat” din momentul nasterii pana la moarte.Aceste doua momente reprezinta cele doua stari de echilibru intre care societatea respectiva se transforma.
Numarul noilor cazuri de cancer (considerate separat pe fiecare tip si global) inregistrate anual raportate la 100 de mii de indivizi dintr-un anumit grup din populatia stabila a unei anumite regiuni geografice reprezinta amploarea standard (AS) a acestor boli ca raspuns la perturbatia treapta prin stilul de viata.Aceasta marime ne ajuta sa comparam procesele de aparitie si dezvoltare a acestor boli pentru diverse grupuri de populatie si regiuni si a fost impusa de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) de a fi publicata in rapoarte statistice anuale de catre organismele nationale de sanatate. Din pacate, numai o mica parte din tari si regiuni ale globului reusesc acest lucru. Populatia este grupata dupa varsta, sex, rasa si tip de boala. Figura 2 reprezinta curba de conversie tipica pentru toate formele de cancer in parte si global indiferent de grup de populatie si regiune geografica. Un proces similar se evidentiaza si in cazul diabetului, dar cu anumite diferente specifice evidentiate la cuplajul intre Cin si Ctr.
Curba de conversie (sigmoida) se defineste prin valoarea de saturatie (VS) la care AS tinde in final si perioada de inductie (PI) = varsta grupului de populatie la care evolutia sociala a bolii are intensitate maxima si la care se dovedeste matematic si experimental ca AS are valoarea VS/2 drept pentru care se mai numeste si timp de injumatatire. Desi in final VS reprezinta o mica parte din grupul de populatie considerat, procesul de aparitie si dezvoltare a bolilor canceroase (si a diabetului) este rezultatul contributiei specifice a tuturor indivizilor din populatie. Acest fapt fundamenteaza afirmatia ca cel putin cancerul si diabetul sunt boli de natura sociala.
Unele observatii importante evidentiate pe bolile canceroase
1. Tabelele 1 si 2 prezinta valorile globale ale raportului VS(PM)/VS(PF) rezultate din conversia bolii canceroase in totalitate pentru diferite regiuni si pentru principalele rase umane din SUA, respectiv (PM=populatia masculina, PF=populatia feminina). Un studiu amanuntit pe conversiile fiecarui tip de cancer, arata ca acest raport tinde la valoarea 1.6 pentru toate regiunile considerate (de amintit ca faimosul numar de aur este 1.618…).
2. Atat pentru fiecare tip de cancer cat si pentru boala canceroasa considerata global VS(PM) > VS(PF).
3. Cancerul de prostata (codificat de OMS prin C61) este direct corelat cu cancerul de san (C50), si anume la PI(C50) se declanseaza C61, iar raportul VS(C61)/VS(C50) are valorile cele mai mari fata de celelalte tipuri de cancer (Tabelul 3).
4. in cadrul PF cancerul de san are amplitudinea cea mai mare si apare a fi cauza celorlalte tipuri de cancer, nu numai pentru C61. Este important de remarcat ca din cazuistica personala cat si din rapoartele publicate nu am intalnit familii (sot + sotie), cu cancer de san si prostata sau alte forme de cancer la ambii parteneri.Acest fapt este o dovada in plus ca contributia principala la aparitia cancerului nu este din celula de baza a familiei.
5. Din cazuistica personala cat si din numeroasele rapoarte publicate rezulta ca in principal cancerul de san apare atat izolat cat si simultan in grupuri de femei (clusteri de cancer) in cadrul colectivitatilor in care exista o competitie continua si intensa, proprie intervalului de varsta 20 – 50 ani (vezi valorile PI(C50)).
6. Competitia (de obicei profesionala) poate declansa si alte forme de cancer, deseori de plaman la PM, iar fumatul este o cauza secundara.
7. Valorile VS si PI pentru C61 sunt cele mai mari fata de celelalte forme de cancer.
8. Wilhelm Reich, elevul lui Sigmund Freud, a incercat sa scoata in evidenta activitatea sexuala ca origine a cancerului introducand si notiunea unei noi forme de energie. Este adevarat ca pentru incetinirea evolutiei majoritatii formelor de cancer, mai ales in faze avansate, se aplica tratamente care estompeaza chiar elimina functiile sexuale. Rezultatele mele care privesc conditiile de declansare a formelor de cancer arata ca PF are un rol determinant in evolutia sociala in general, dar prin activitatea mentala si nu prin cea sexuala. Faptul ca femeile prostituate fac foarte rar cancer (de san) este o dovada in acest sens. Pe de alta parte este de notorietate absoluta faptul ca activitatea PM este influentata pe toata durata vietii de sanul feminin. Aceasta explica cuplajul puternic observat intre C50 si C61, astfel ca sanul feminin apare a fi antena emitatoare-receptoare a interactiilor sociale, insa cu amplificare mentala. in plus, am observat ca C61 apare frecvent la barbatii cu activitate sexuala mai redusa (familisti convinsi). Rezulta ca in esenta cancerul este declansat de interactiile mentale la distanta existente intre indivizii unei colectivitati.
9. in cazul particular al interactiilor puternice si de lunga durata intre perechile sotie-amanta si sotie-mama (relatiile sunt denumite fata de un barbat comun), probabilitatea de declansare a cancerului (de san) este redusa in cazul in care nu se suprapun si alte interactii.Sunt foarte rare cazurile in care cancerul coexista cu diabetul.
Unele concluzii practice
A. Este important a se defini comportamentul feminin si masculin in colectivitatile in care cuplajul indivizilor este puternic pentru a se determina contributia la stresul social ce va induce cancerul si diabetul. Stresul social a devenit in ultimii ani din ce in ce mai puternic, astfel ca Elvetia si Romania – doua tari cu structuri sociale aparent diferite, au raportat ca in 2008 cancerul a devenit cauza principala de deces.
B. Stresul social = relatiile interumane pot fi evaluate prin teste mentale.
C. Testele mentale trebuiesc efectuate periodic in conditii standard, fara a scoate indivizii din contextul colectivitatii si cu efect perturbator cat mai redus.
HuPoTest si o serie de alte teste au fost dezvoltate in decursul a peste 40 de ani de experienta pe un numar mare de pacienti pe baza principiilor topoenergetice mentionate mai sus, pentru a evalua riscul declansarii bolilor sociale cu mult inainte ca acestea sa se instaleze ca stari ireversibile.
Amanunte privind cercetarile si rezultatele mentionate in aceasta nota pot fi gasite in publicatia periodica GDF Databanks Bulletin (ISSN 1453-1674) inregistrata la Biblioteca Nationala a Romaniei si National Library of Australia si postata pe www.gdfdatabanks.ro.
Dr. (fiz)Gheorghe DRAGAN
Sydney, Iunie 2009
—————————————————————————–
Despre autor:
Gheorghe DRÄ‚GAN, doctor in fizica, nascut la 1 septembrie 1945, la Ploiesti. Studii: Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti, Romania (1963 -1968), Doctoratul in Stiinte Fizice, Universitatea Bucuresti (1980). Experienta profesionala: Seful laboratorului de incercari materiale, Centrul de Mase Plastice, ICECHIM, Bucuresti (1969-1979); Initiatorul si seful colectivului de cercetari privind noi forme si surse de energie; Centrul de Chimie-Fizica, ICECHIM, Bucuresti (1979-1988); Seful Laboratorului de Cercetari si Proiectare de Noi Instrumente si Tehnici de Masura, AMCO-SA, Bucuresti (1988-1993); Asociat unic al firmei GDF-DATA BANKS, Bucuresti (1993 – 2009); www.gdfdatabanks.ro, Expert metrolog, Biroul Roman de Metrologie Legala, Bucuresti, Romania (1997-2000). Publicatii: 90 lucrari stiintifice, 70 comunicari stiintifice, 17 brevete, 5 carti.
Recent Comments