TABLETA M (2) CU MUZICA AUTORULUI
Melodia tabletei: “BISECURITATE”
Interpreteaza U1 (Paul Maria Mefietic)
Faceti clic pe linkul de mai jos:
U1-Bisecuritate
Stimati cititori, internauti si prieteni virtuali. “TABLETA MEFIETICULUI” sau “TABLETA M” va continua sa apara saptamanal sau poate de doua ori pe saptamana… dupa chipul, asemanarea, inspiratia si timpul (liber! Sic!) al autorului.
Rubrica va contine ganduri, panseuri, suparari si bucurii, soapte si tunete, scurte critici si analize politice, panseuri, soparle, cuvinte de minte, “cine minte si cat minte“, glume, corespondente si dialoguri minore.
Autorul fiind nu numai un epiganditor, scriitor, om de glume, om de critica, matematician de renume, om cu muza amuzamentului in buzunar ci si un talentat muzician, compozitor si interpret vocal ne ofera cu fiecare tableta si o productie muzicala proprie potrivita textului exprimat. Formatia domniei sale, Paul Maria MEFIETIC, se numeste U1, citita “YOU WON” (Tu ai castigat!) si este formata din “One Man Team”, adica el… de unul singur. Va recomand sa-l cititi si sa il ascultati cu atentie. Sunt convins ca o sa va captiveze! Nu uitati sa faceti clic pe fisierul muzical (mp3) si sa va activati sistemul de sunet!
George ROCA
Redactor sef
Revista Romanian VIP
——————————-
A DOUA TABLETÄ‚:
motto:
am doua vesti, una buna si una rea…
vestea rea e ca vestea buna nu e adevarata.
spune adevarul: cand vorbesti. in legatura cu cererea de plecare definitiva din romania am fost contactat de securitate. omul, caci era omenos locotenentul taropa, daca asta i-o fi numele, m-a chemat mai intai la sediul militiei. in general finalul interogatoriilor il aduceam (eu) la evidenta ca fratele meu care s-a imbolnavit acut nu a fost lasat sa plece pentru tratament in rfg (tratament aprobat prin crucea rosie), iar fratele meu a fost lasat sa moara in romania la varsta de 25 de ani. apoi, dupa vreo 4 sedinte, la propunerea (secu)lui, ne-am intalnit la facultate. intr-o sala de seminar. e clar ca nu au fost doar securisti printre studenti, ci si turnatori: ioan ghise, actualul liberal, de pilda. intre timp eram profesor de matematica cu contractul de munca desfacut din cauza cererii de emigrare.
si propunerea securistului a venit: sa colaborez cu securitatea. zic, adica sa ma fac turnator, cum se spune. zice, sa nu-i zicem chiar asa; aveti ceva impotriva securitatii? zic, nu, fiecare tara isi are institutiile ei, america fbi-ul, rusia kgb-ul. apoi i-am spus ca eu nu fac politica si ca nu am nimic de ascuns. deci putem colabora, zice. zic, bineinteles!, ce doriti sa aflati? sa stiti ca eu am incercat sa spun adevarul!, mereu!
pai, spre exemplu, daca stiti pe cineva care vrea sa fuga din tara. zic, toti! doar stiti bine asta. zice, cum toti, ca eu nu vreau sa plec. zic, dumneavoastra nu va permite meseria. dar, in general, toti vor sa plece in occident…
m-a intrebat apoi cine asculta postul de radio europa libera. zic, toti! cum toti, zice, si dumneavoastra? zic, da, dar eu ascult mai mult muzica; metronomul. eu nu fac politica.
apoi mi-a propus sa ii enumar cativa din cunoscutii mei care vor sa plece din romania si a motivat necesitatea informarii prin faptul ca la trecerea frauduloasa a granitei se pot intampla accidente. zic, la ce bun sa ii mai enumar, pentru ca toti vor sa plece. toti cu care ma veti vedea stand de vorba. mi-a propus apoi sa dau o declaratie scrisa relativ la cele discutate. zic, da, daca e nevoie sa va justificati fata de sefii d-stra. dupa ce m-a pus sa semnez declaratia cu numele fictiv: filipescu, i-am spus ca oricum, eu, cum spuneam, incercand sa spun mereu adevarul, le voi spune si cunostintelor vizate ceea ce am declarat despre ei. si zice, pai, asa nu e bine. zic, eu consider ca e corect sa spui adevarul. tuturor. trebuie oare sa ma mir ca nu am fost luat mai tare(1)?
apropo, dupa aceea – nu primisem inca actele pentru emigrare -, facand autostopul, astepta si el in statie. ne-am salutat, am intrat in vorba. a oprit o basculanta: pana unde? la cristian. hai, urcati. si domnu?, intreaba soferul. tot la cristian, raspund eu. hai, sus, zice soferul. pai, nu mai e loc, zice taropa. hai, ca-l tii in brate. si m-a tinut in brate. pana la cristian. (acum taropa locuieste la cristian; si se lasa si spovedit de popa-l nostru din sat.)
si l-am mai intalnit o data. eu l-am intalnit. venisem in tara chiar la revolutia-puci(2). dupa vreo saptamana de la puci, l-am observat in statia de tramvai.
nebarbierit. infofolit. cred ca se ferea de priviri. am oprit masina si m-am dus spre el. s-a intors mai intai cu spatele. l-am salutat. zic, ce mai faceti, dom taropa? zice, trebuia domne sa cada. (ceausescu). zic, a, nu de-asta va intreb, vreau doar sa va salut. ce mai faceti? zice, bine, sunt jurist. avea deja job?!?
———————————————————-
(1) acum realizez de ce nu m-o fi luat mai tare: m-a intrebat daca il cunosc pe man gh. zic gigi? e chiar ceva ruda cu noi, era prieten cu fratele meu si cu neculicioiu. aici a cam amutit. zic nu cu generalul neculicioiu (seful lui al mare), cu ala era prieten tata.
(2) ceausescu inchisese granitele. am asteptat pana a doua zi dimineata; cineva a dat ordin sa fie redeschise granitele – ceausescu nu fugise; a fugit abia pe la pranz. ma intreb si acum cine a avut curajul sa deschida granitele? acela, cu siguranta stia de puci!!
Recent Comments