Georgeta RESTEMAN: “Nectarul din suflet”

(Regretatului domn, Constantin N. Malinas)

Din lacrimi cristaline durute sub zapezi
Un giuvaer de floare si-ascunde in petale
intreaga-i prospetime, iubirea din amiezi
Si bucurie-ascunde, lumina din pocale.

Vesteste primavara minunea cea suava
Si ochii ni-i incanta cu straiul alb si pur
Ridica gingas capul si parca zice-n slava:
Nu-i vreme de tristete, e bucurie-n jur!

Privesc spre ghiocelul ce mi-e atat de drag
Si-i sorb duios lumina ce-mprastie in cale
Nectar din suflet tandru astern tacut in prag
Si-astept din departare… chemarea vocii tale.

De-ai stii cata iubire am adunat in suflet
Si cata primavara am strans la pieptul meu
Cati ghiocei sadit-am si-al ramurilor scancet
L-am ascultat cu jale ori l-am trait mereu…

Ai alerga prin valuri, prin nori ti-ai face cale
Si lumea ai strabate-o, mi-ai cauta privirea
Nectarul meu din suflet s-ar scurge prin petale
De ghiocei, si-n soapte ti-ar darui iubirea.

Te-mbraca-n primavara, iubito, vino-n graba
Adu-mi iubirea-n dar si linistea-mi vegheaza
Un colier de vise ne-asteapta, tu… te-ntreaba
De-s eu sau de nu-s eu, ce mai conteaza…

Si printre ramuri crude, priveste-mi neputinta
Eu voi patrunde tainic pamantul ce musteste,
in juru-mi totu’-nvie si-mbraca-n flori dorinta
Dar asta primavara… “Malinul nu-nfloreste…”

————————————————————

As vrea sa pot sa spun mai mult insa mi-e peste vrere… L-am cunoscut atat de putin pe-acest om dar m-a impresionat atat de mult… Cand ne-am auzit prima si ultima oara la telefon, intrebandu-l daca pot a-i fi de folos cu ceva… mi-a raspuns cu o voce calda si calma: “Rugati-va sa-mi dea Dumnezeu doar un pic de sanatate… nu vreau mai mult”… deja ochii domniei sale nu mai desluseau lumina… insa LUMINA a ramas si va ramane de-a pururi in sufletul celui ce-a fost scriitorul, prietenul si mai ales OMUL – CONSTANTIN NICOLAE MÄ‚LINAS. A plecat grabit alaturi de doamna sufletului sau, doamna Elena, si-acum ne va veghea de-acolo de Sus…

Odihneasca-se-n pace!

Georgeta RESTEMAN
Oradea
25 februarie 2010

—————————-

* Poemul simbolizeaza o dedicatie facuta de regretatul C. N. Malinas sotiei sale Elena…
plecata si ea in lumea celor drepti in urma cu doi ani. (nota red.)