Ultimul numar iesit de sub tipar (4 (35) /decembrie 2009) al revistei “Familia romana”, editate de Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” (redactor sef, dr. Teodor Ardelean), este dedicat bibliotecilor romanesti in lume. Bineinteles, ca de fiecare data, pe linga articolele pe aceasta tema, in paginile revistei isi gasesc locul si materiale grupate in alte trei capitole: “File de istorie”, “Cununa de aur a Romaniei” si “Romani in lume”. Subintitulata “Revista pentru solidaritatea romanilor de pretutindeni”, “Familia romana” este publicatia cu cea mai mare raspindire in comunitatile de romani din afara granitelor tarii.
Revista se deschide cu un articol al dr. Teodor Ardelean despre bibliotecile infiintate de Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” in afara tarii, fie acestea in Basarabia, Ungaria, Austria sau Spania, completat de reflectari in presa ale generoaselor actiuni, dar si de un grupaj de epistole prin care institutia baimareana este solicitata sa sprijine, prin donatii de carti, dorinta de apropiere de limba si cultura materna a romanilor din Portugalia (Algarve), Marea Britanie (Glasgow), Germania (Nurnberg), Spania (Valladoid, Santiago de Compostella, Zaragoza, Avilla, Murcia si Rioja) si Italia (Udine).
Mai citim un material despre bibliotecile romanesti din afara granitelor, infiintate de biblioteci publice din Romania (material semnat de Ana Grigor), precum si o serie de articole trimise de la fata locului de prieteni ai “Familiei romane”, in care ne sint dezvaluite vesti despre bibliotecile romanesti raspindite in lume. Nu lipsesc un interviu cu Hermina Anghelescu, care se autointituleaza “ambasadorul bibliotecilor romane in strainatate si ambasadorul biblioteconomiei americane in Romania” (autor: Stefan Selek) si un portret al Floricai Victoria Campeanu, documentarist la Institutul INEA din Roma, o figura cunoscuta in stiintele biblioteconomice (autor: Ioana Dragota, redactor sef adjunct). Capitolul de istorie se deschide cu un fragment de corespondenta inedita a familiei Vasile Lucaciu, mai exact cu o scrisoare a Veturiei Lucaciu, fiica tribunului, catre fratele ei, Epaminonda. Un interesant articol scris in urma unei excursii efectuate pe urmele lui Emil Rebreanu, fratele lui Liviu Rebreanu si cel al carui drama a inspirat romanul “Padurea spinzuratilor”, se datoreaza lui Constantin C. Gombos.
Emotionanta este initiativa Primariei Municipiului Chisinau ca anul acesta, declarat “Anul Grigore Vieru”, fiecare copil din capitala Moldovei sa primeasca o carte de poezii semnata de marele poet. Iar undeva la granita dintre ris si plins poate fi situata dezbaterea despre manualele de istorie din Moldova, in care Liga tinereului rus a oferit o perceptie cu totul inedita (si departe de adevar) a istoriei acestui stat, din fericire combatuta pe loc de Asociatia Istoricilor.
in spatiul afectat romanilor din jurul granitelor tarii, primul articol este dedicat revistei “Literatura si arta”, saptaminalul Uniunii Scriitorilor din Moldova care a fost mereu o portavoce a romanismului pina dincolo de granitele Moldovei si care si care, la finele anilor ’80, ajunsese sa aiba peste 250.000 de abonati. O interesanta micromonografie, realizata de Ion Botos, presedintele Uniunii Regionale a Romanilor din Transcarpatia “Dacia”, are ca tema comunitatea de romani-volohi din Poroscovo (Transcarpatia), iar un emotionant articol al jurnalistei din Chisinau Tamara Gorincioi este dedicat comunitatii de romani din Moldavanskoe (Caucazul de Nord).
Ultimul capitol, cel rezervat romanilor din diaspora, releva, in primul rind rezistenta prin credinta a acestora impotriva asimilarii totale de catre culturile in sinul carora si-au gasit adapost. De asemenea, doua captivante materiale ii au in centru pe Doris Plantus-Runez, nascuta in Statele Unite din parinti bucovineni, si care are cu limba romana o relatie speciala (autor, Adelina Ulici), respectiv pe generalul Henri Mathias Berthelot (autor, dr. Mirel Giurgiu).
Anca GOJA
Baia Mare
CÂT MAI MULTE SUCCESE!
r.c.