Cu multi ani in urma, l-am vizitat pe scriitorul avangardist Sasa Pana. Mi-a oferit atunci, in afara de o lista exhaustiva a scrierilor sale, catalogul editurii “unu” si numarul 00185 al unui album de colaje editat in 299 de exemplare, numerotate si semnate de autor. Cu o dedicatie: “Confratelui Dorel Schor acest «Atentat la bunele tabieturi»” cu mentiunea “Colajul ramine cel mai suprarealist din suprarealism”.
Adevarul este ca nu stiam atunci prea multe despre colaj si nici suprarealismul nu era subiectul la moda in Romania socialista. Dar putea fi pentru mine un foarte bun motiv ca sa ma pun la punct cu materia.
Colajul este un concept artistic asociat cu inceputul modernismului. Se pare ca originea colajelor se pierde in urma cu sute de ani, dar el reapare dramatic la inceputul secolului 20, ca o noutate absoluta. George Braque si Pablo Picasso, aflati atunci in perioada de creatie cubista, il lanseaza ca o parte distinctiva din Arta Moderna. in fond, colajul este format din ansamblajul unor forme diferite, in intentia de a realiza o noua imagine. Formele sunt materii: colajul poate include taieturi din ziare, ambalaje, lemn. fotografii, fragmente din alte lucrari de arta, hirtii decupate, timbre si ce nu?!
Din el s-au desprins mai tirziu, ca subdiviziuni, decupajul si fotomontajul. Mai mult decit atit, a intrat ca metoda in muzica, in arhitectura, in literatura. Si nu s-a multumit numai cu inceputurile cubiste. A fost adaptat, asa cum sustinea convins Sasa Pana, in surrealism, care i-a extins foarte mult utilizarea, dar si in alte curente artistice precum Dada, Pop Art, Noul Realism, Abstractionism. Colajul ofera o noua perspectiva in pictura, cu componente neomogene si forme care imbogatesc suprafata plana a lucrarii. Astfel este reexaminata relatia dintre pictura si sculptura, din moment ce rezulta adesea o creatie reliefata, chiar tridimensionata, punct de plecare pentru o alta generatie plastica: ansamblaje, constructii, unele nici macar foarte bine definite sau incadrate.
Desi primit cu oarecare retineri de privitorul neavizat, colajul si-a cucerit repede un loc respectabil, lucrarile de acest gen fiind expuse in mari muzee, precum Tate Gallery din Londra, Museum of Modern Art (MOMA) din New York sau muzeele de arta moderna din Paris, din Roma, din Berlin, etc. in Romania inceputului de secol 20, au folosit colajul pictori avangardisti precum Marcel Iancu, M.H.Maxy, Victor Brauner, Jean David, Jules Perahim. Pe unii i-am reintilnit in Israel, alaturi de altii precum Lea Nikel, Igael Tomarkin sau Yair Garbuz, aliniindu-se unui lung sir de artisti cu renume international (Francis Picabia, Jean Arp, Max Ernst. s.a.)
Dr. Dorel SCHOR
23 iulie 2010
Recent Comments