Tiberiu COSOVAN
Cand in Principatele Romane (Moldova si Å¢ara Romaneasca), prin Regulamentele Organice (RO – adoptate in anul 1831), se introducea sistemul de organizare bazat pe principiul separarii puterilor in stat, sistem care deschidea calea vietii politice constitutionale (viata politica intemeiata pe confruntarea unor grupari/formatiuni reprezentative pentru diverse forte social-politice), Bucovina, circumscrisa Imperiului Habsburgic si aflata atunci sub administratie galitiana, inghitea inca valuri dupa valuri de colonisti.
“Primavara popoarelor”, revolutia din anul 1848, a creat insa premisele dezvoltarii de sine statatoare a Bucovinei in cadrul monarhiei austriece si daca cetatenii din Principate (unde revolutionarii au ars, ca gest simbolic al privilegilor abolite, textul RO impreuna cu arhondologia – cartea rangurilor boieresti) au beneficiat abia dupa sapte ani de la Unirea din 1859 de o Constitutie (1866), bucovinenii au avut (chiar daca nu a fost si aplicata) o constitutie proprie inca din anul 1850.
Ducatul Bucovinei si exercitiul electoral
Proiectul de Constitutie provinciala pentru Ducatul Bucovinei (care continea 57 de articole) a fost publicat in septembrie 1849 in ziarul “Bucovina”. La data de 28 septembrie 1850 a fost emisa patenta imperiala care confirma statutul de autonomie provinciala si cuprindea Constitutia provinciei si Regulamentul alegerii Dietei pentru Ducatul Bucovinei (regulament care, cu unele modificari, a ramas valabil pana la 1900).
Cu toate ca procesul de autonomie a fost incetinit odata cu instaurarea la Viena a unui regim neoabsolutist, la 29 mai 1854 a avut loc separarea administrativa a Bucovinei de Galitia si, prin adoptarea la 26 februarie 1861 a unei noi Constitutii, s-a recunoscut definitiv autonomia provinciei.
Reorganizarea societatii bucovinene pe baza unor structuri politice si administrative autonome si liberalizarea regimului politic in Imperiul Habsburgic au creat premise favorabile pentru constituirea si afirmarea clasei politice locale.
Exercitiul electoral in Bucovina, indiferent de nivelul sau, fie ca vorbim despre alegerea primarilor si a consiliilor locale (ocupatia habsburgica a reorganizat administratia oraselor bucovinene introducand noua institutie a magistratului), fie ca ne referim la alegerile in forul legislativ, a animat viata politica si sociala.
“Oare asa se fac alegerile libere in toata Austria?”
Dar daca in Regatul Romaniei activitatea politica a putut genera surprize de genul Republicii de la Ploiesti (republica instaurata pentru…o zi, la 8/20 august 1870), in Ducatul Bucovinei, unde abia se conturau partidele politice proprii, totul se desfasura sub atenta supraveghere si sub influenta imperiala.
Iata cum este consemnata, in gazeta “Patria” de la Cernauti, desfasurarea alegerilor intr-o comuna bucovineana (Fundu Moldovei), in anul 1897 (potrivit unei modificari din 2 aprilie 1873 a legii electorale, alegerile parlamentare trebuiau sa se desfasoare concomitent cu alegerile locale):
“Oare noi putem sa dicem ca suntem cetateni liberi cand politistii, cu jandarmul in frunte, ne opresc petrecerile, cand la alegerile comunale faceau politistii cea mai mare batjocura de oameni, mustrand pe unii, ocarand pe altii, ear pe altii aruncandu-i afara din cancelaria comunala, unde decurgea alegerea; oare asa se fac alegerile libere in toata Austria? (…) Ca maine au sa vina alegerile de antiste comunal, poate ca se vor rasturna alegerile (…) e posibil ca vor dura si aceste alegeri alti 5 ani (…) si oare tot asa de liberi vom fi si acuma, ca in randul trecut, cand ne duceau jandarmii in noaptea spre alegere in carsma si ne dadeau de beut, numai ca sa alegem pe Kochanowski…” (Patria, Anul II, nr. 85, Cernauti, 23 Ianuarie 1898).
Iritatie mare, persuasiuni si terorisari, ciomagari, betie formidabila si paruiala apriga
Noi, bucovinenii, privim adeseori dezaprobator catre “Miticii” din regat, (care, dupa unirea Bucovinei cu Å¢ara, ne-au contaminat cu toate tarele lor), dar se pare ca, cel putin in registrul politic, nu ne prea deosebim de ei.
Caragiale, cu ochiul sau de atent observator al vietii politice, ar fi surprins scene identice cu cele prezentate in satirele sale si-n Bucovina habsburgica. Spre exemplificare, sa citim in presa vremii ce se intampla la Suceava in perioada alegerilor:
“in demineata alegerii a domnit iritatie mare in oras. Otelul Langer, locul de intrunire al partidului nostru, era asediat de birjari, Evrei, invatatori, un grup de agenti tarani tocmiti in mijlocul carora se aflau si fratii Dr. Lupu, cari atacau pe partisanii nostri si vociferau asupra preotilor si boierilor. Pe electorii partidului nostru, cari sosiau, cautau sa-i induplece prin persuasiuni si terorisari de a trece la partidul contrar”.
“Ciomagarii adunati inaintea otelului steteau, pare-ni-se, sub protectia politiei din Suceava. Politistul nr. 2 stetea privind cu zambete linistite la grupul vociferant al lor, urmarind silintele lor de a rapi electorii d-lui Blandu. Ba chiar si politistul s’a aninat de un elector, ce’l vedea intrand in poarta otelului Langer”.
“La Hotelul Central s-au adunat electorii onciulisti cu tot stabul agitatorilor, birjarii, Evreii si stransura de pe strada. A urmat o betie formidabila. La sfarsit s’a incaerat o paruiala apriga, in urma carei trei <aderenti democratici> au fost dusi la spital cu capetele sparte”.
(“Desteptarea”, Anul XI, nr. 65, Cernauti, 17/30 August 1903).
“Fratilor compatrioti!”
Pentru ca l-am pomenit pe Caragiale, dar si pentru a semnala faptul ca si bucovinenii au avut atunci un observator zeflemitor, reproduc cateva randuri dintr-una din satirele politice ale sireteanului Mihai Teliman, intitulata “Candidati in tot ungherul”:
“De la dizolvarea parlamentului incoace, foieste Bucovina de candidati si, peste scurt timp, vor fi zidurile stradelor pline de manifeste. Pentru cetateanul iubitor de pace nu exista teroare mai grozava decat un manifest lipit de muri si inzestrat cu secularul titlu: <Fratilor compatrioti!>. Observatori incaruntiti in arta de a studia acest soiu de placate stiu foarte bine ca anunta totdeauna o nenorocire, adeca, sau un jubileu al unei somitati garbovite sub povara patimilor si a slugarniciei, pentru care o alta somitate bizantina prepara un conduct de torte, sau ca sarmana patrie sangereaza la frontiere, sau urcarea birului, sau candidatura vreunui mare politician salvator de neam si lege. Cetateanul precaut, daca vede de departe inscriptia, o tuleste iute…”.
in “Romania dodoloata”
Revenind la trupul Å¢arii prin Marea Unire din 1918, Bucovina, care a intregit astfel cu teritoriul sau “Romania dodoloata”, a intrat alaturi de celelalte provincii romanesti in caruselul unui amplu proces de unitate legislativa circumscris noii Constitutii din 1923, constitutie care, teoretic, introducea votul universal egal, direct si secret, aseza interesul public inaintea celui individual, sporea puterea legislativului in raport cu cea a regelui si proclama libertatile cetatenesti in spirit democratic.
Adevarata fata a acestei “democratii” reiese dintr-o excelenta descriere a alegerilor din perioada interbelica, pe care o gasim in insemnarile personale ale lui Grigore Gafencu:
“A venit ziua de alegeri; de alegeri asa cum sunt intelese si practicate de romani, de administratia romana, de armata romana, de magistratii romani. A fost o urgie absurda si barbara, dezlantuita de sus in jos peste o populatie pasnica si linistita…S-au arestat delegatii si candidatii, s-au furat urnele si cartile de alegatori, s-au batut, s-au schingiuit si snopit sub lovituri de ciomege sute si mii de alegatori”.
Jandarmi, trupa combatanta, bariere si “exercitii de tragere pentru a asigura libertatea alegerilor”
Iata cum se desfasurau pe atunci alegerile in perimetrul bucovinean:
“Era in toiul alegerilor pentru Camera Deputatilor. Judetul Campulung avea infatisarea unui camp de operatiuni militare: jandarmi, trupa combatanta, agenti de politie. Liberalii alergau dupa <cinstitii> alegatori, mai mult cinstiti decat alegatori, cu tot felul de mancaruri si bauturi, ca sa le tulbure mintea”. (“Cuvantul Å¢aranimii”, Anul VIII, nr. 57, 10 Iulie 1929).
“La alegerea pentru senat, orasul Siret, sediu de votare, a avut o surpriza: bariere la toate drumurile cari duceau la sectia de votare si jandarmi care faceau prima alegere intre alegatori. Cei banuiti ca nu vor vota cu guvernul erau trimisi la urna lor – nu treceau de bariere. Astfel au fost alungati de jandarmi alegatorii din comunele Climauti, Fantana Alba, Musenita si Calafindesti”.
(“Cuvantul Å¢aranimii”, Anul X, nr. 278, 14 Iunie 1931).
“Domnul judecator Victor Benedeschi, presedintele sectiei de votare la Vicovul de Jos si apoi la Vicovul de Sus, a gasit de bine sa inlature de la scrutin pe delegatii si asistentii nostri si sa-i cheme in sala de votare abia cand totul era…aranjat pentru a le comunica rezultatul. Candidatul cuzist Coroama a fost scos cu forta din sala de votare in ziua de 1 iunie si asta dupa ce garda militara facuse exercitii de tragere pentru a asigura libertatea alegerilor”.
(“Cuvantul Å¢aranimii”, Anul X, nr. 278, 14 Iunie 1931).
“invarte politica, cum invarte porcul bostanul”
Au existat si intentii pentru instaurarea unui climat pasnic si civilizat. Aflam dintr-o gazeta (Suceava, Anul I, nr. 7-8, 7 Februarie 1935) “ca toti sefii organizatiilor politice din Suceava au decis sa faca o Uniune a tuturor partidelor politice din judet cu scopul inlaturarii definitive a oricaror preocupari personale in propaganda electorala”.
“De aici incolo – scrie in continuare – cu prilejul oricarui fel de alegeri, candidatii vor cauta sa convinga poporul, nu prin randuieli, ruperea afiselor de propaganda, arestarea candidatilor si adversarilor, denigrarea contrarilor cu termeni triviali si neacademici, ci prin critica obiectiva de principii. Si e imbucurator faptul ca frumoasa initiativa porneste tocmai din Suceava”.
*
Lucrurile insa nu s-au schimbat si, asa cum citim dupa cativa ani in aceeasi publicatie (“Suceava”, Anul II, nr. 43, 20 Noembrie 1937), “notiunea de politica a ajuns sa aiba un sens peiorativ. invarte politica, cum invarte porcul bostanul, spune taranul, rezumand atat de plastic aceasta indeletnicire de pronuntata parvenire a celor mai multi care au intrat in politica”.
Tiberiu COSOVAN
Noiembrie 2008
Suceava
click pe imagini pentru marire
