Campania de promovare a artistilor romani din intreaga lume!
Revista Romanian VIP va invita sa va alaturati campaniei de promovare a artistilor romani. Propuneti un artist de origine romana, amator sau profesionist, pentru promovare in paginile virtuale ale revistei www.RomanianVIP.com!
Hai sa aratam ca stim sa ne pretuim valorile si sa daruim un gand de recunostina celor a caror munca si viata este inchinata sufletului si neamului romanesc.
Daca va iubiti artistii, semnati aceasta petitie!
eunescu,
So?ia mea
stoluri mari, de grauri, umbresc fereastra sub care
so?ia mea î?i adun? gândurile intr-o covat? veche,
covata cu care întâmpinam s?rb?torile
în anii frumuse?ilor noastre,
aninate acum pe crengile umede ale amintirii.
umbrele de grauri curg, din margine
spre mijlocul cerului desenat în sticl? fumurie
f?r? s? se îndure c? fur` lumina unei zile,
astup argintul gândirii, cu aripa lor adunat? peste arip?,
cu ciocurile lor devenite mii de ciocuri
înfipte în pânza sub?ire a lini?tii cu care so?ia mea
mai cro?eteaz? un pulover pentru mine,
un gând de a mai r?mâne înc? împreun?.
stoluri mari, de grauri, umbresc azi oglinzile
cu care so?ia mea m? întâmpina în fiecare zi
zâmbind, chicotind de bucurie când gândul meu
se a?eza lâng? gândul ei, luminând mereu de gând bun…
cu cât îi alung mai tare, graurii negrii se adun mai mul?i,
mai fl?mânzi de lumina din privirea so?iei mele,
învatandu-m?, pe mine, cum e s? mori înainte de a muri cineva.
So?ia mea nu poart? un nume
So?ia mea nici nu ?tiu de poart? un nume,
Nu i-am spus niciodat? la fel,
Cum nici ea nu a sem?nat în ziua de ieri
Cu cea din ziua de azi.
Nici din noaptea trecut?, zâmbind
peste oglinda pe care ?i-a aninat un gând,
Cu noaptea ce abia în zorii ace?tia s-a încheiat,
Nu pare s? fi fost la fel.
Numele ei, uneori e grij?, alteori tandre?e
A?ezate, cu meticulozitate, pe gr?unciorii de polen
Ai unei dimine?ii în doi.
De câte ori m? a?tept mai pu?in, numele ei e cel care
îmi încheie pantofii, îmi l?cuie?te privirea
Cu filigramele din ochii ei a?eza?i pe ochii mei.
So?ia mea nici nu ?tiu de poart? un nume,
Nu i-am spus niciodat? la fel.
Dar pentru c? secundele nem?rginirii îi dau mereu un nume,
Eu îi spun cu bucurie, sotie a mea.
Cercul
doi cai murgi, lega?i de dou? mâini albe,
trag în jurul unui stâlp
cercul din care curge sânge de om,
omul r?pus de sângele care r?mâne cerc
înfipt în ??râna cenu?ie a nop?ii niciodat? albe în p?mânt.
caii murgi, lega?i de mâini ne-albe,
trag cercul dup? ei, rotindu-l mereu în cerc,
f?r? s? se cear? în afar? cercului vre-un cuvânt
desenat cu sânge de om, în jurul stâlpului
pe care cineva a scris un nume totu?i de om.
Omul si nevasta lui
omul albastru, cu c?ma?a deschis? la piept,
î?i num?r? porumbeii de sub tunetele negre
care vin, pe furi?,
s? îi d?râme castelul de mare
pus în buza ploii.
de câte ori numerele lunii
se amestec? cu numerele stelelor c?l?toare
în covata în care inelele s?rb?torilor
r?mân mereu pe del?turi,
omul albastru, cu c?ma?a deschis? la piept,
î?i sfâ?ie carnea,
l?sând loc femeii s? se ad?posteasc?
în locul unei coaste, ?i ea albastre.
Sub c?p?tâi
pestii zboar?, p?s?rile înoat?, totul e un v?lm??ag
în care ochii mei se sprijin? pe ochii t?i
numai când apune soarele
în f?lcile unui rechin,
f?r? s? fi în?eles vreodat? de ce î?i trebuie lan?ul
din gândul meu
pus sub c?p?tâi.
pestii zboar?, p?s?rile înoat?, lan?ul din sufletul meu
e lan?ul cu care love?ti aerul
când eu m? mi?c, când tu nu te mi?ti,
când cuvintele bat pe cr?p?turile covoarelor
umbra de câine.
?i eu întreb,
întreb uimit: dac? lan?ul a devenit frânghie
de ce nu m? simt liber s? fug de sub c?p?tâiul t?u?
F?r? s? în?eleg
?i când a plouat, ?i când a nins, când a viscolit
r?sculat
în clan?a u?ii tale,
eu am r?mas câine,
în locul câinelui care fugise în sur?,
f?r? s? în?eleg prea bine
de ce trebuia s? fiu câine.
?i când a plouat, ?i când a nins, ?i când a r?v??it
furtuna
prin desmierdarile gr?dinii,
eu am r?mas totu?i câine,
în amintirea câinelui care nu a mai vrut s? fie câine,
f?r? s? în?eleg
de ce trebuia s? fiu câine.
apoi, ?i când a luminat, ?i când au desmierdat bondarii
florile de mai
l?n?uind fluturii între stamine,
eu am r?mas câine,
ca un gând al celui ce fusese câine
sub c?lcâiul t?u sub form? de grumaz de câine,
f?r? s? în?eleg
de ce trebuia s? fiu câine.
Inima
tic-tac, tic-tac. aha! auzi cum tica-tacaie,
in spatele coridei, inima mea.
ai zice ca a dat drumul la carnaval
pe strazile dantelate cu rosu, cu sare, cu fum,
chiar in dedesubtul balconului.
iar acum, tauri infuriati, se reped in ferestre
pentru miezul de piatra asezat de cu ziua
de vre-o fecioara despletita, sa le spulbere ochii.
mint, sigur ca mint.
nu e nici o statuie careia sa i se inchine
ratacitii din coride.
coridele nu au nici ele vre-o logica
sa isi faca desfrau in culisele inimii mele.
iar orologiile, decupate din umbra bisericii,
seamana asa de bine cu pestisorii uitati pe uscat,
ca tica-ticaie, ticaie fara logica
in desfrunzisul unei inimi sterpe.
El, ea
el nu murise, ea nu înviase,
ei singuri nu deveniser? doi
când a început s? plou?
în fântâna mireselor.
el se n?scuse mort,
ea se n?scuse f?r? s? ?tie;
vie, viu, mor?i f?r? simbrie
în balastrul unei inimi târzii.
ea sperase. ?i el sperase.
amândoi speraser?, ca un blestem,
c? se vor înconjura de lumini
când inimile lor, defapt,
nu mai erau inimi.
Focul
gândurile mele se opriser? din gânduri
f?r? s? ?tie dac? a gândi e firesc.
pur ?i simplu î?i a?ezaser? neuronii
pe o bucata de piatr?,
f?r? s? le pese c? piatra î?i avea în?elesuri
pe care ele, gândurile mele, nu le ?tiau.
s-au dedat desf?t?rii la soare
goale de gânduri.
apoi a venit o mâna,
f?r? s? îi pese c? între piatr? ?i mân?
se aflau gândurile mele.
a lovit cu piatra
în piatra pe care îmi dormeau neuronii
r?suci?i în form? de ?arpe.
?arpele din gândurile mele s-a r?sucit de-a valma
peste cuvintele în form? de vreascuri,
vreascurile au îmb?trânit în cuvinte,
cuvintele s-au rasboit c?tre gânduri,
?i nim?nui nu i-a mai p?sat c? piatra arde.
Nimeni nu stie
eu, tu, noi to?i, aduna?i pe cupola unei biserici,
facem schimb de rândunele,
lasandu-le apoi s? î?i de?ire penele în form? de
clopo?ei
pe sub stre?inile
caselor înc? neconstruite.
tu nu ?tii, eu nu ?tiu, nimeni nu ?tie
câte cuvinte vor aduna, cu ciocul lor îmbibat în
clepsidre tremurânde,
dar încerc?m s? în?elegem,
vrem s? în?elegem,
?i de fiecare dat? când plou? din gând,
ne construim castelele noastre de hârtie
cu care împodobim curcubee,
flori albe, de stele,
f?r? s? ?tim niciodat? de ce ere?ii
î?i fac s?la? în cuiburile noastre de rândunele.
De atata frig
De atâta frig, m? în?bu?
în tremur de cuvinte
suflate
deasupra frunzelor care cad
peste noaptea trotuarului
din care au fugit pesc?ru?ii.
acum,
acum dorm câinii
sub clan?a u?ii
din care viscole?te cu frig
în cuvintele mele
tremurânde.
Numele
îmi picur cuvinte
din vorbele aruncate,
la întâmplare,
peste frânghia suspendat? între
doi ochii,
ochiul meu,
ochiul t?u,
de unde apoi,
cineva mai cu talent,
adun? roua
cuvintelor devenite pistil,
stamin?,
calota florilor f?r? nume
pe care, fluturi albi,
deseneaz? numele t?u.
Mama
cu spini galbeni, de salcâmi boiere?ti,
îmi piept?n copil?ria pe marginea
unei gârle f?r? pesti,
jucandu-m? din nou de-a jandarmii
rup?i de ploaie
când se întorc la u?a mumei,
speriate c? miros a cer
uns cu c?rbuni de p?mânt.
ochii îmi râd ca de o captur?
din mijlocul zeilor,
f?r? s? ?tiu c? mama
nu mai e.
Tiribomba
am întins mâinile s? prind cerul
r?sucit de mi?carea lan?urilor înv??ate
s? zboare
din scaunul balansoarului
în c?ptu?eala zeilor.
mâinile au încle?tat puternic
aerul,
desenat de norii
în form? de lan?
rupt din grumazul câinelui.
degetele s-au pref?cut în porumbei
c?r?u?i de stele,
stelele m-au înconjurat cu pove?ti
din lupii vânturilor,
lupii mi-au smuls gândul din aripa pleoapei
scluptat? în molecule de aer.
doar tiribomba,
rupt? din renii lui mo? Cr?ciun,
se înc?p??âneaz? s? alerge
s?lbatec, furios,
peste capetele târgove?ilor de nuiele.
Cosmin Giurgiu,
Iubesc istoria, natura si in calitate de producator video, videograf si editor sustin aceasta petitie. Si eu fac foarte multe pentru tara mea din buzunarul propriu si aici ma refer la promovarea valorilor nationale si promovarea locatiilor turistice din Transilvania. Tare mi-as dori sa colaborez cu un sponsor care sa ma ajute sa duc multe proiecte de film documentar si promovare care efectiv mor pe hartie
Alexandru Darida,
Alexandru Darida art is distinguished ,organic ,forward looking -style
chirculescu,
poate mi se gaseste si mie un sponsor,un om care iubeste fragmentele literare cu esenta pura de uman si/sai poeziile limpezi,filosofice,digerabile.
Popescu Dragos,
MUZICA REPREZINTA MAI MULT DECAT UN HOBBY PENTRU TINE?
- MUSIC STAR WINTER FESTIVAL -
Festivalul, aflat la prima editie, se desfasoara ONLINE, pe site-ul www.littlemusicstars.blogspot.com , in perioada 10 Decembrie 2010 – 25 Februarie 2011 si este adresat interpretilor vocali cu varsta cuprinsa intre 5-18 ani. Festivalul isi propune promovarea pieselor cu specific de iarna si nu numai, precum si promovarea tinerelor talente.
Preselectia se va desfasura in functie de materialul trimis de concurenti si se vor prezenta piese cu specific de iarna sau, la alegere, cantece care credeti ca va reprezinta cel mai bine, ce se incadreaza in repertoriul specific copiilor.
Mihaela Dordea,
In calitate de critic de teatru si opera, de om care are contact cu artistii zi de zi, sunt indignata, pana la durere organica, de felul in care "se creeaza vedete" prin presa de scandal!E o rusine nationala faptul ca adevaratele valori stau in umbra si sunt umilite prin omitere. Trebuie facut ceva sa refacem scara de valori a acestei natiuni. Si , slava Domnului, avem cu ce ne mandri!Inca mai avem....
Ana Deac,
Ca pictor amator incepator sustin aceasta campanie. Oamenii cu talent, artistii (pictori, sculptori, actori, cantareti, etc), inovatori sunt cei care ne pot reprezenta tara oriunde in lume. Ar trebui sa fim mandri ca avem astfel de talente. Oricine merita o sansa pentru a se afirma.
Iuliu Moldovan pictor din Tarnaveni.
xxxxxxxx,
Romania a fost intotdeauna bine reprezentata de artistii ei, de oamenii cu creativitate tehnica, artistica, stiintifica. Acestia au fost si cei mai importanti ambasadori romani. Promovarea creativitatii romanesti inseamna de fapt afirmarea identitatii romanesti.
Loghinov,
Am vazut cu deosebita placere lucrarile unui pictor roman-Condruz Marian-pe dictionarul Drouot Cotation din 2006 si 2008.Apoi am vazut lucrari de el in strainatate-interesant!
VOICAN MARIN/GHIOROIU,
RODICA ANGHELESCU,
Solistă la Ansamblul "CIOCÂRLIA" al MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR, care cîntă cu dezinvoltură atât muzică populară românească şi arii din opere şi operete, leduri, prelucrări folclorice (fiind soprană lirică de coluratură)
RODICA GABRIELA ANGHELESCU
DATA NASTERII - 5.04.1976, Bucuresti
STUDII:
1. Liceul Dinu Lipatti, secţia canto popular, profesor Gavril Prunoiu.
2. Conservatorul de muzică Ciprian Porumbescu - Bucureşti, Facultatea - Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi muzică psaltică.
3. Master-class, secţia Educaţie muzicală contemporană, plus canto, tema „Valorificări interpretative ale cântecului popular românesc." În particular a început studiul muzicii clasice având îndrumători profesorii: Cornelia Gavrilescu, Cornelia Angelescu, Lucian Bonifaciu şi Iulian Baiaşu. În vara anului 2007 a urmat cursul de măiestrie în Bucureşti cu prof. canto John Back din Statele Unite ale Americii.
ACTIVITATE ARTISTICÄ‚:
1992
„Pe marginea Dunării" - festival concurs cu ţările dunărene- PREMIUL I
1993
a) „Măria Tănase - Craiova" - PREMIUL SPECIAL.
b) Turneu în Spania şi Franţa cu Liceul Dinu Lipatti.
c) Debut la Radio România Naţional, sala Mihai J ora, concert „Centenar Constantin Brăiloiu"
d) „Concert aniversar Emilia Comişel" la 80 de ani.
c) „Aniversarea împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea Radioului.
d) „Măria Lătăreţu-Târgu-Jiu „- PREMIUL II.
1994
a) Festival concurs „Narcisa de aur de la Târgovişte" MARELE PREMIU.
b) Debut la postul naţional TVR 1.
c) „Topul topurilor tinerilor interpreţi de muzică populară" MARELE PREMIU.
1997
a) „Măria Tănase-Craiova" - PREMIUL II.
1998
a) „Toamna buzoiană" - PREMIUL L
b) „Ghiocelul" - festival concurs de la Târgovişte -MARELE PREMIU
2003 a) „CONCURSUL NAÅ¢IONAL – FLOARE DE TEI” – RomanÅ£e, Premiul II
2007.
a) „MARIANA DRÄ‚GHICESCU” – TimiÅŸoara, Premiul I
b) Marele premiu „Festivalul Primăverii 25 Aprilie„ COREEA DE NORD, „ THE GOLD PRIZE IS AWARDED”
2010.
Festivalul „CRIZANTEMA DE ARGINT” ChiÅŸinău locul III
CONCERTE ÎN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE
1. Sala Mihai Jora ÅŸi Alfred Alexandrescu
2. T.V.R. 1 şi 2 (muzică populară şi clasică)
3. Favorit, Etno, Pro Tv Internaţional, T.V. Internaţional, Antena 1, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, Ateneul Romîn, Sala Ioan Dallas, Paatriarhia Română (popular şi clasic)
4. Germania cu Fundaţia Brabbah, Regesburg, Munchen, NEUTRAULING (clasic)
5. Finlanda – Helsinko (clasic)
6. Bulgaria РSofia (Opera Traviata- ̨n concert)
7. Opera TimiÅŸoara – „REGINA NOPÅ¢II” - W. A. Mozart (patru spectacole)
8. Coreea de Nord – Phenian (clasic)
9. Grecia – Atena (Sala Olimpia) – (muzică de inspiraÅ£ie folclorică ÅŸi arii).
10. Republica Moldovenească – ChiÅŸinău (muzică de inspiraÅ£ie folclorică ÅŸi arii).
R E P E R T O R I U:
1. Opera „Flautul fermecat” – Reginei nopăţii -– W. A. Mozart;
2. Opera „Lakme” –– Leo Delibes;
3. Opera „Rigoletto”- GILDA – Giuseppe Verdi;
4. Opera „Răpirea din serai” BLONDA-– W. A. Mozart;
5. Arii din opere celebre şi prelucrări folclorice din creaţia compozitorilor români: George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Constantin Arvinte, Marin Voican-Ghioroiu, Cornel Trăilescu.
ACTIVITATEA PROFESIONALÄ‚:
1. Primsolist (angajat) la Ansamblul „CIOCÂRLIA” al Centrului Cultural M. A. I. Lucrând permanent cu maestrul corepetitor LetiÅ£ia Flavian
2. ÃŽn perioada anilor 2004-2008 editarea a trei C.D-uri folclorice intitulate: „În poiană la OlteÅ£” – „De-ar fi dorul fân cosit” – „Din cuvinte-am sădit flori” – versurile ÅŸi muzica Marin Voican-Ghioroiu.
ÃŽN STUDIU:
3. ÃŽn studiu Opera „Lucia de Lammermor” – G. Donizzeti
4. Opera „Povestirile lui Offman” - Olimpia - Offenbach.
5. Canzonete ÅŸi arii din operete celebre, caffe-conert
Tel. Mob: 0731 445 491; 0744 849 423
Tel. Fix: 021 430 14 14
E-mail=anghelescu.rodica@yahoo.com
christine-marie,
Dan Brad, unul dintre sufletele din arta romaneasca. creaza pictand cu sufletul un nou curent in arta si astfel lumineaza. Multumim pentru arta si lumina ce vine din ea, draga Dane
Mihaela M,
Dan Brad, artist pictor
doru,
DAN BRAD pictor
Manuela,
Dane,arta cere munca si noroc.Deci:talent ai,putere de munca ai,nu-ti mai ramane dacat un pic de noroc pentru a fi apreciat. Bafta !
Genu Ariseanu,
Dan Brad, un artist brasovean de valoare. Trebuie sa vedeti lucrarile lui pentru ca va vor incanta.
lucian,
Dan Brad un pictor ce si-a deschis sufletul, pe panza,intr-o maniera deosebita,cu o bogata experienta de peste 30 de ani.merita..pentru o clipa..sa-l privim.artistul se destainuie prin lucrarile sale : www artmajeur.com/danbrad
Brasoveanu Laura,
DAN BRAD,pictor cu originalitate recunoscut international,creator al curentului artistic Realism de Conceptie.
Puteti admira lucrarile sale pe: www.danbrad.blogspot.com , www.artmajeur.com/danbrad
xxxxxxxx,
Mario Ovidiu Madius,
www.madius.com
Marioara Vlioncu,
www.primiti-cu-colindul.com
Producer: Marioara Vlioncu
MIHAELA MIHAESCU,
DOR VLASCEAM - suflet, cantec, solidaritate si daruire prin folclor, muzica etno si de petrecere. DOR VLASCEAN exceleaza si in organizarea actiunilor umanitare. http://dorvlascean.wordpress.com
dragon,
dumitru dragon-un artist complet-il puteti descoperi pe-www.dumitrudragon.ro
Virgil Untilă,
Nicăpetre nu a făcut parte din contextul nord-american al artei. El nu a făcut o critică a ceea ce există, ci s-a referit la domeniul poetic al existenței. Nicăpetre nu a transformat lucrurile în artă, ci a făcut artă.
Cristi,
Stoica Rodica,
Aurelian Temisan.O voce miracol1
Recent Comments