George BULAI
O zi de vara obisnuita… cum sunt verile la noi in ultimii ani. Adica… insuportabile. Ma cuprinse, dintr-o data, o sete istovitoare. M-am uitat in stanga, m-am uitat in dreapta, am vazut o cofetarie micuta asezata, oarecum, la umbra. Am intrat, am luat o sticla de suc cu promoroaca aburinda pe eticheta expirata. M-am asezat la o masuta. Era ceva aglomeratie.
Uitandu-ma, de jur imprejur, privirea mi s-a oprit pe silueta unui copilandru care se apropia, sovaitor, de o masuta vecina cu mine. Desi foarte modest imbracat, m-a mirat eleganta gesturilor cu care a tras scaunul si s-a asezat la masuta. Vanzatoarea, o tanara zglobie, s-a apropiat numaidecat sa-i ceara comanda:
- Ce doresti, baiete?
- Cat costa o prajitura cu glazura?
- 20 000 de lei , raspunse masinal, cu privirea pe sus, tanara noastra vanzatoare. Baiatul a inceput sa numere un pumn de maruntis; mai numara odata si, ca si cum nu-i iesise socoteala, mai intreba, cu un fel, anume, de sfiala:
- Care e cea mai ieftina prajitura?
- Amandina-15000 de lei.
- Dati-mi si mie una, hotara baiatul comanda finala.
- Ei, dar greu te mai hotarasti, de parca ai fi numai tu aici… Daca ar face toti ca tine… mai articula vanzatoarea cateva cuvinte asa, din mers, tafnoasa, ca si cum in acel moment ea era centrul universului.
intr-un sfarsit aduse prajitura baiatului si i-o aseza pe masa cu o leahamite pe care eu i-am pus-o, mai degraba, pe seama caldurii de afara. Baiatul a mancat linistit si cu gesturi delicate prajitura. A baut un pahar cu apa rece, gratuit, din partea firmei, a platit la casa si a iesit.
Cand vanzatoarea a venit sa curete masa dintr-o data am auzit-o icnind, si lacrimi am vazut udand obrazu-i tanar… o puternica emotie i-a zdruncinat sufletul ei de fetiscana… pe masa a gasit 5000 de lei lasati de baiat pentru ea!
Baiatul se multumise cu cea mai ieftina prajitura tocmai ca sa-i poata lasa ei un bacsis !
Cand am hotarat sa plec, lacrimile inca nu se uscasera pe chipul fetei…
