Mesajul Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului
(14 aprilie 2009)
Stimati presedinti ai celor doua Camere,
Stimati membri ai Guvernului,
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Excelentele voastre,
Dragi romani,
Am solicitat sa ma adresez camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-mi exprima preocuparea fata de recentele evenimente din Republica Moldova. Consider ca avem obligatia sa analizam impreuna situatia creata la granita de est a tarii noastre, granita a Uniunii
Europene. Multi s-au intrebat de ce Presedintele Romaniei nu a reactionat imediat. Nu am dorit sa raspundem la provocarile din ultima saptamana, care urmareau sa justifice actiunile de represiune prin invocarea atitudinii si actiunilor Romaniei. Dar nu putem sa tacem la infinit, chiar daca va pot prezenta doar o evaluare partiala. Sunt voci care ne spun ca Romania ar trebui sa uite de Republica Moldova, sa ne prefacem ca nu avem o relatie speciala cu cetatenii acestei tari. Acestora le recomand sa-i intrebe pe romani: cum este privit cel care isi lasa fratii la greu?
Datoria noastra morala este sa nu-i abandonam pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendica de la aceeasi istorie ca si noi, pe cei care vor sa aiba in Europa un viitor comun cu cel al Romaniei, indiferent daca sunt romani, ucraineni, rusi sau de alta origine etnica. Romania nu vrea sa revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute in trecut, Romania nu vrea sa puna in discutie granitele sau suveranitatea Republicii Moldova. Este in interesul direct al Romaniei sa se invecineze cu o tara stabila si prospera. Ca stat european, avem responsabilitatea de a face cunoscut atat aliatilor nostri, cat si celorlalte state ale lumii, ce se intampla dincolo de Prut. Atitudinea noastra pleaca de la valorile care stau la baza Uniunii Europene, comunitate de tari care are vocatia, asa cum este scris in Tratatul de la Roma din 1957, sa promoveze pacea si libertatea, chemand toate popoarele Europei care impartasesc aceste idealuri sa i se alature.
Doamnelor si domnilor,
Am fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova, imediat dupa momentul proclamarii independentei acesteia la 27 august 1991. Romania a fost si primul stat care a stabilit relatii diplomatice cu Chisinaul pentru a pune bazele firesti ale relatiei intre cetatenii de pe cele doua maluri ale Prutului. Romania a facut acest gest desi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul tarii de pactul fascisto-comunist, Ribbentrop-Molotov, declarat si de catre Parlamentul Romaniei drept un act ilegal si arbitrar.
in primii ani dupa 1989, statele noastre au inceput parcurgerea unui lung drum spre edificarea unor societati moderne si democratice, fondate pe respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Si Romania si Republica Moldova se aflau in fata parcursului comun de la un regim totalitar la un stat de tip european. Si Romania si Republica Moldova si-au afirmat vointa de a consacra caracterul unic al relatiilor noastre, consolidat de utilizarea limbii romane si de o istorie comuna. Valorile europene erau impartasite atat la Bucuresti, cat si la Chisinau, iar integrarea in familia europeana era dezideratul comun al ambelor state.
inainte de a deveni parte a Uniunii Europene, Romania a trecut printr-un proces indelungat de desprindere de trecutul totalitar. Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului si omisia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania au facut o necesara opera de
clarificare a istoriei noastre din ultimul secol, tragand o linie de demarcatie intre Romania moderna si cele doua totalitarisme care au acaparat statul roman vreme de jumatate de veac.
Astfel, am putut privi cu incredere viitorul nostru european.
Cetatenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lasat urme adanci. Negarea identitatii romanesti este parte a acestei mosteniri totalitare. Pentru o intreaga generatie de tineri studiul limbii si literaturii romane sau al istoriei romanilor a devenit o
dovada de curaj. A rosti slujba in limba romana si a oficia intr-o biserica apartinand Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, desi libertatea religioasa trebuie respectata ca orice drept universal.
Sechelele comunismului se regasesc si in teza conform careia identitatea unui stat se construieste lansand permanente acuze la adresa Romaniei si a cetatenilor sai. Nu vom accepta ca romanii sa fie culpabilizati pentru ca sunt romani. Nu vom accepta ca Romania sa fie
acuzata de actiuni menite sa destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca romanii de peste Prut sa fie umiliti doar pentru ca nu cred intr-un sistem ostil societatii deschise.
Doamnelor si domnilor,
Romania sprijina neconditionat Republica Moldova. Este in interesul direct al Romaniei ca Republica Moldova sa isi implineasca destinul european, conform aspiratiilor cetatenilor ei de a trai in securitate si stabilitate democratica. Tara noastra considera ca democratizarea si
modernizarea Republicii Moldova, precum si respectarea drepturilor si libertatilor civile ale cetatenilor sai, sunt elemente fundamentale care influenteaza calitatea relatiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmarite indiferent de orientarea politica a autoritatilor de la Chisinau, atat timp cat sunt rezultatul unor alegeri corecte.
Fara sa cerem nimic in schimb, am devenit avocatul vocatiei europene a Republicii Moldova. De aceeasi abordare am dat dovada si in demersurile noastre de sustinere la ONU, OSCE, Consiliul Europei, NATO si in alte organizatii regionale. Am sprijinit includerea Republicii
Moldova in proiectele derulate sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, in cadrul Procesului de Cooperare in Europa de sud-est (SEECP), al Acordului de liber schimb in Europa Centrala (CEFTA), in cadrul Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra
(OCEMN), al Initiativei de Cooperare in Europa de sud-est (SECI), ca sa enumar numai o parte din aceste dovezi de sustinere venite din partea noastra.
in mod constant Romania a atras atentia comunitatii internationale, Uniunii Europene si NATO, asupra pericolului pe care il reprezinta conflictele inghetate, si in mod deosebit, conflictul transnistrean. Romania a pledat pentru implicarea Uniunii Europene si a Statelor Unite ale Americii, alaturi de OSCE, Federatia Rusa si Ucraina, in problematica reglementarii situatiei din zona transnistreana. Romania a sustinut decizia Uniunii Europene de a se angaja concret in aceasta problematica prin crearea si implementarea Misiunii UE de Monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, fiind multumiti de rezultatele pe care aceasta misiune le-a produs in teren. De asemenea, am apreciat numirea de catre Uniunea Europeana a unui reprezentant special pentru Republica Moldova si deschiderea unei reprezentante a Comisiei Europene la Chisinau. in plus, am adus, in mod constant, tema Republicii Moldova pe agenda sesiunilor Consiliului European.
Schimburile economice dintre tara noastra si Republica Moldova s-au intensificat constant. Exporturile acestui stat in Romania au crescut puternic mai ales in ultimul an, sustinute de regimul comercial preferential asimetric acordat de Uniunea Europeana. Romania este acum a
treia sursa de importuri si prima destinatie a exporturilor din Republica Moldova. Cu toate acestea, reactia autoritatilor de la Chisinau a vizat, cu predilectie, impiedicarea dezvoltarii firesti a relatiilor bilaterale. Astfel, Romania a fost acuzata, in repetate randuri, de “imperialism” si de “expansionism”, inclusiv in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, unde Romania nu a facut decat sa apere cauza propriilor ei cetateni. Identitatea romaneasca a fost atacata prin falsificarea istoriei nationale, punerea sub semnul intrebarii a unitatii limbii romane, descurajarea afirmarii apartenentei etnice si tratamentul discriminatoriu aplicat unor institutii de presa de limba romana. in plus, la probleme pentru care exista solutii tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide doua consulate la Balti si Cahul sau micul trafic de frontiera, am primit raspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar in interesele cetatenilor din Republica Moldova.
Doamnelor si domnilor,
in ultimii patru anii, in pofida sincopelor, ne-am straduit sa relansam relatiile bilaterale. Datorita acestor eforturi si convingerii ca este in interesul cetatenilor ambelor state sa beneficieze de avantajele unei relatii constructive, am reusit sa avem aproape in fiecare an intalniri si convorbiri la nivel de sef de stat, de Prim-ministru, de ministru de externe. Am propus si s-a realizat un maximum de angajare in planul dialogului politic. De fiecare data, la sfarsitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chisinau au lansat, printr-o diplomatie publica gresit inteleasa, cele mai diverse acuzatii, nefondate, la adresa partii romane, menite sa blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renuntat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau intelegeri deja convenite, ci am continuat sa mentinem toate ofertele pozitive, care raspundeau intereselor cetatenilor din Romania si din Republica Moldova. Suntem convinsi ca nu avem dreptul sa intram intr-o logica a escaladarii, nici din perspectiva specificitatii relatiilor bilaterale si nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene si nici de la obligatiile ce ne revin prin prisma unitatii istorice, de limba si cultura, intre cele doua state.
in pofida unei abordari in care am dovedit deschidere si dorinta de dialog, suntem din nou confruntati cu atitudini ostile din partea autoritatilor din Republica Moldova, cu acuzatii fara precedent. Acuzatii, dar nu si probe!
incercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, de inchipuire a unui dusman extern si, pornind de la o asemenea abordare, acuzatiile la adresa statului roman, sunt inacceptabile si ridica semne serioase de intrebare asupra motivelor,
scopurilor si semnificatiilor politice ale acestui tip de atitudine. De fapt se incearca punerea pe seama romanilor si a statului roman a responsabilitatii pentru pasii inapoi facuti in procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultatile economice si sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzatii ma obliga sa afirm ca nu Romania este responsabila pentru esecul democratizarii Republicii Moldova, ci cei care o conduc in mod periculos inapoi spre trecutul comunist sovietic. Afirmatiile autoritatilor din Republica Moldova dovedesc rea credinta si incercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autoritatile statului vecin au anuntat introducerea regimului de vize pentru cetatenii romani, subliniind ca astfel cetatenii romani vor plati taxe asa cum cetatenii Republicii Moldova platesc pentru vizele romanesti. in realitate, cetatenii Republicii Moldova nu au platit niciodata taxa de viza, desi partea romana acorda anual circa 120 de mii de vize, mai multe decat toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de catre autoritatile de la Chisinau a regimului de vize pentru cetatenii romani, care sunt in acelasi timp si cetateni europeni, s-a facut cu incalcarea
acordurilor in vigoare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana in materie de circulatie a persoanelor si denota atitudinea arbitrara si discriminatorie a autoritatilor de la Chisinau. Acestea au afectat relatiile cu Romania prin initierea unor masuri ostile pe plan politic, mergand pana la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totusi, Romania nu a intreprins contramasuri si va ramane consecventa sustinerii unei politici active in beneficiul cetatenilor Republicii Moldova si pentru integrarea acestui stat in Uniunea Europeana. Tara noastra a condamnat violentele si distrugerile care s-au inregistrat in timpul manifestatiilor de la Chisinau si a atras atentia asupra necesitatii respectarii normelor democratice. Responsabilitatea asigurarii ordinii de drept revine conducerii Republicii Moldova. Evenimentele de la Chisinau, unde autoritatile au permis, repet, au permis accesul manifestantilor in sediile principalelor institutii ale statului, ridica semne importante de intrebare. Violentele de acum o saptamana, inclusiv devastarea unor institutii publice, nu au servit nici manifestantilor, nici opozitiei politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt le-au provocat si le-au facut posibile, adica acelora care detin acum puterea.
Violenta nu este o solutie. Numai prin ajungerea la un acord asupra redemararii procesului de democratizare se poate iesi din impasul actual. Suntem ingrijorati de represaliile pe care autoritatile Republicii Moldova le intreprind, de incalcarile grave ale drepturilor omului. Situatia este agravata de limitarea si blocarea activitatii reprezentantilor mass-media, actiuni prin care se incearca sa se ascunda opiniei
publice abuzurile si comportamentul brutal al fortelor de ordine. Jurnalistii care mai pot transmite mentioneaza rapiri de persoane, retineri abuzive, amenintari, terorizarea cetatenilor, fabricarea de dosare, anchete fara asigurarea asistentei juridice pentru persoanele retinute.
Chiar daca alegerile parlamentare s-ar fi desfasurat corect, libertatile cetatenesti nu pot fi anulate. Am invatat din istoria recenta ca cenzura asupra mass-media, amenintarile si violentele asupra jurnalistilor reflecta un sentiment de ilegitimitate si nereprezentativitate.
Este condamnabila amenintarea cetatenilor cu folosirea armelor, amenintare venita din partea unor lideri marcanti ai Republicii Moldova si care tradeaza o atitudine de neinteles fata de valoarea unica a vietii fiecarui om. Atragem atentia ca utilizarea armelor impotriva populatiei civile, in randul carora se regasesc si cetateni romani, constituie o crima. in situatia inregistrarii, in asemenea circumstante, de victime omenesti, autoritatile romane vor intreprinde toate masurile pentru aducerea in fata justitiei penale internationale a persoanelor
care au executat si comandat astfel de actiuni. Romania isi manifesta preocuparea fata de agresarea si masurile ilegale intreprinse pana acum impotriva cetatenilor romani. Consideram ca neinformarea partii romane cu privire la cetatenii tarii noastre care sunt, eventual, retinuti sau arestati, precum si interzicerea stabilirii de catre acestia a legaturii cu Ambasada Romaniei pentru asigurarea asistentei consulare constituie incalcari grave ale normelor internationale. Cerem autoritatilor de la Chisinau sa asigure imediat reprezentatilor consulari ai Romaniei accesul la cetatenii romani eventual retinuti, daca aceasta situatie exista.
in ultimul timp au existat presiuni brutale fata de cetateni ai Republicii Moldova care isi afirma identitatea etnica romaneasca. Asemenea manifestari romanofobe, incurajate de actuala putere din Republica Moldova, precum si limitarea prin orice forma a dreptului de exprimare
libera cu privire la apartenenta etnica reprezinta manifestari inacceptabile de intoleranta, caracteristice unor guvernari profund nedemocratice, straine de spiritul european.
Represaliile care au loc in Republica Moldova, incalcarea libertatilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertatii de expresie, expulzarea unor jurnalisti si acuzatiile la adresa statului roman obliga Romania sa ceara efectuarea unei anchete europene asupra responsabilitatilor pentru represiunile din ultimele zile. in conditiile in care masurile represive vor continua, Romania va analiza, in conformitate cu
normele internationale, formele de asistenta umanitara si de protectie pentru cei a caror viata si integritate fizica sunt amenintate.
Doamnelor si domnilor,
Elogiez curajul si profesionalismul jurnalistilor care au reflectat corect evolutiile din statul vecin, asigurand accesul la surse de informare, atunci cand acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al institutiilor media din Romania care au oferit si vor oferi
sprijin colegilor din Republica Moldova. Amintesc ca prin articolul 7 al Constitutiei, statul roman are obligatia sa acorde sprijin etnicilor romani din afara granitelor. Vom continua sa acordam sprijin persoanelor din Republica Moldova care se considera romani si simt romaneste, pentru a-si pastra identitatea. Nu putem accepta ca romanii de peste Prut sa fie izolati de restul Europei. Nu putem accepta
ca, in special generatia tanara, sa nu aiba sansa de a circula liber si de a-si face studiile in tara noastra sau in restul tarilor europene.
in acest sens, amintesc ca legea romana prevede redobandirea, la cerere, a cetateniei romane de catre fostii cetateni ai statului nostru si urmasii lor, care au fost privati de acest statut impotriva vointei lor. Constat insa ca procesul birocratic prevazut de aceasta lege limiteaza
drastic numarul persoanelor care beneficiaza in mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului sa adopte, in regim de urgenta, modificarea legii cetateniei astfel incat sa putem facilita si urgenta procesul de redobandire a cetateniei de catre cei care si-au pierdut-o abuziv si de catre famiile acestora, pana la gradul trei.
Astfel, romanii din Republica Moldova isi vor putea recapata in mod accelerat cetatenia romana si vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene. Vom continua sa oferim acces nediscriminatoriu si gratuit tuturor tinerilor din Republica
Moldova care doresc sa studieze in limba romana in invatamantul preuniversitar si in invatamantul superior din Romania. Vom continua sa sustinem prin proiecte si programe culturale spiritualitatea romaneasca din Republica Moldova. Vom continua sa oferim posibilitatea ca reprezentantii autoritatilor locale de peste Prut sa beneficieze de expertiza colegilor romani. Vom continua sa sprijinim dezvoltarea societatii civile din Republica Moldova, cunoscand, din experienta proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidarii
democratice.
Acum doresc sa ma adresez in mod special tinerei generatii de peste Prut:
Dragi tineri care va puneti speranta in Romania, care va puneti speranta in institutiile europene,
Viitorul nu poate fi decat al vostru! Aveti incredere in fortele libertatii!
Totalitarismul comunist reprezinta trecutul si isi are locul numai in manuale si in cartile despre crimele sale.
Republica Moldova nu mai poate fi izolata. La 20 de ani de la caderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul sa ridice un zid intre tarile noastre.
Doamnelor si domnilor,
Azi, la granita de rasarit a Uniunii Europene, are loc un conflict intre doua sisteme de valori.
Pe 18 decembrie 2006, inainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, in numele valorilor europene si universale, am tinut sa condamn regimul comunist din Romania. Azi constat cu ingrijorare ca realitati pentru care am condamnat oficial regimul comunist se
regasesc la frontiera Romaniei secolului al-21-lea: absenta statului de drept, discriminarea etnica, reprimarea oponentilor, cenzura, atacarea culturii romane, utilizarea saraciei pentru a crea dependenta de puterea politica, amenintarea cu folosirea fortei impotriva propriilor cetateni. Iata elemente care, luate impreuna, creeaza o atmosfera de teroare.
La doua decenii de la revolutiile anticomuniste din 1989, tin sa reafirm valorile supreme care i-au inspirat pe cei care au decis sa nu mai traiasca in minciuna: libertatea individului nu poate fi negociata; nu exista nici o justificare pentru injosirea fiintei umane in numele unei false ratiuni de stat ori de partid; nimeni nu detine monopolul adevarului si nimeni nu poate sa nege dreptul cetatenilor la exprimarea propriilor opinii, la libera circulatie, la organizare politica in partide independente.
Fac un apel catre toate partidele politice din Romania, catre toti liderii de opinie, sa inteleaga acest moment ca un moment al solidaritatii nationale, ca un moment care nu trebuie sa ne divizeze, ca un moment in care trebuie, dimpotriva, sa le aratam tuturor ca suntem realisti,
uniti si ca stim sa ne aparam interesul national. Romania reafirma principiile Cartei ONU si pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemand
la respectarea integritatii teritoriale, suveranitatii si independentei Republicii Moldova. in acelasi timp, avem o datorie legala, morala si de onoare fata de romanii de peste Prut. Romania va sprijini in continuare democratizarea si europenizarea Republicii Moldova. Vom
accelera acordarea cetateniei romane celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii nationale si europene pentru a intari legaturile culturale si relatiile economice cu Republica Moldova, pentru a dezvolta asistenta acordata administratiei centrale si locale,
pentru a facilita accesul elevilor si studentilor la resursele educationale din Romania.
Doamnelor si domnilor,
Romania nu va permite transformarea Prutului intr-o noua cortina de fier, Prutul trebuie sa fie doar o linie de demarcatie temporara a frontierei Uniunii Europene, pana la integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, proces pe care tara noastra il va sustine
neconditionat.
Va multumesc!
Departamentul comunicarii publice
14 Aprilie 2009
