Alexandru PETRESCU
in 1825, Eufrosin Poteca isi incepe Cursul de filosofie la Colegiul Sf. Sava cu un discurs in care definea filosofia: “Cei vechi zicea[u] ca filosofia este stiinta celor ceresti si pamantesti si, in scurt, a tuturor celor ce sant. Iar cei noi, zicand filosofie, inteleg cu deosebire Metafizica, Logica si Ithica, care privesc partea cea mai buna a omului, adica puterea intelegerii, indreptarea voirei si lucrarea dreptatii spre fericirea omenirei pre pamant si spre nadejdea vietii cei pururi fiitoare. (…).
Clasa politica poate, dar nu face nimic, pentru ca nu este interesata sa schimbe ceva, pentru ca acest tip de alegeri este strict in interesul partidelor politice. Se discuta, de cativa ani, despre reforma clasei politice si se mai spune ca antidotul este schimbarea scrutinului. Nu este deloc asa, nu avem nici un exemplu istoric din nici o tara prin care schimbarea de scrutin sa fi dus la schimbarea clasei politice. Dimpotriva, avem, in Romania, elemente care duc in cealalta directie, a conservarii. Daca noi, romanii, vrem sa facem o reforma a clasei politice, ea trebuie inceputa din inima partidelor politice. Ele trebuie sa se reformeze primele si, daca ar vrea acest lucru, partidele ar trebui sa ne intrebe pe noi, cetatenii, inainte de alegeri, care candidati vrem sa intre in lupta. Sa faca alegeri primare cum se intampla in SUA. Altfel, si la votul uninominal si la votul pe liste, intalnim aceleasi persoane, care sunt desemnate tot dupa ierarhiile de partid si electoratul este pus in fata unei alegeri prestabilite.Ca atare, uninominal nu exista. Votul uninominal este o procedura de vot si se poate asocia cu orice fel de sistem. La alegerile locale nu avem o procedura de vot uninominal diferita de ce-am avut pana acum, primarii au fost alesi printr-o selectie de persoane. Noutatea este introducerea acestui tip de vot, nu de scrutin, la presedintii de Consilii judetene. Toata lumea spune ca acolo e vot uninominal, insa eu vin si spun ca e vot direct. Pana acum, a fost un vot indirect, presedintii de CJ erau alesi in urma negocierilor dintre partidele care depaseau pragul, iar acum, se aleg direct de catre cetateni. Nedumerirea mea tine de alta natura, si anume ca presedintii de CJ se aleg diferit fata de primari si fata de presedintele Romaniei, in sensul ca este o alegere din primul tur fara a necesita o majoritate absoluta. Constatam astfel, daca ne uitam pe harta rezultatelor alegerilor, ca doar intr-un singur caz din cele 41 de judete un presedinte a castigat cu putin peste 50%, restul fiind declarati castigatori cu scoruri foarte mici, chiar 20-25%. Acest lucru ridica un semn de intrebare in sensul ca alegerile locale nu mai au coerenta, atat timp cat primarii se aleg intr-un fel, iar presedintii de CJ, care, teoretic, au aceeasi legitimitate, sunt alesi altcumva.
Sufletul este definit ca fiind un principiu de viata, un sediu al ideilor si sentimentelor. Aceste doua sensuri se disting incepand din Antichitatea ebraica, unde sufletul este organic si ganditor, si romana, unde cele doua forme ale sufletului sunt denumite animus si anima. Reducerea celui de al doilea sens la primul este proprie vitalismului, iar reducerea primului la cel de al doilea caracterizeaza spiritualismul. Problema uniunii sufletului si corpului a fost tratata de catre René Descartes, iar in ceea ce priveste problema imortalitatii sufletului o vom gasi dezvoltata, intr-un mod exceptional, in dialogul lui Phaidon de catre Platon.
Platon extrage dovezile nemuririi din tripla relatie pe care o stabileste sufletul: ca principiu al gandirii, cu adevarul, ca principiu al miscarii, cu viata si ca principiu al virtutii, cu binele, acestea fiind cele trei idei fundamentale ale platonismului.
In ratiunea sa, sufletul ca principiu al gandirii, este nemuritor. Esenta pura a sufletului este ratiunea; esenta pura a obiectelor, adica Ideea. Adevarata cunoastere presupune identitatea inteligentei cu inteligibilul, este gandirea in sine gandind lucrurile in sine, si prin aceasta gandindu-se pe ea insasi. Acesta este idealul stiintei, insa nu poate fi realizat decat intr-un mod imperfect deoarece atata vreme cat ratiunea omului este legata de trup, aceasta nu va putea niciodata sa intre intr-o uniune deplina cu ratiunea lui Dumnezeu.Ce este libertatea?
“Libertatea inseamna raspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea.”
George Bernard Shaw
•Ce este responsabilitatea?
“Responsabilitatea este pretul maretiei.” Winston Churchill
Despre libertate si responsabilitate se spun multe si fiecare intelege diferit aceste doua concepte. Mari filosofi ai lumii au dezbatut aceste teme si fiecare a ajuns la o concluzie personala,asemanatoare sau diferita de cea a celorlalti. Intelegerea si perceperea acertor concepte depinde de fiecare persana in parte. De exemplu un adolescent care la aceasta varsta traieste viata cu intensitate are parerea ca are dreptul sa realizeze orice doreste si ca i se cuvine marea si pamantul . El tinde sa uite ca traieste intr-o comunitate si ca pe langa libertate are responsabilitatea de a atinge un scop fara sa dauneze sau sa afecteze negativ viata celor din jur. Incet,incet realizeaza ca libertatea de care aude in fiecare zi este o libertate limitata deoarece vine cu responsabilitatea de a face mereu bine si de a nu afecta in rau viata oamenilor ce te inconjoara. Daca suntem putin ironici si ne gandim la modul in care un infractor vede libertatea ne dam intradevar seama ca fiecare persoana are o idee diferita despre acest concept complex.
Parerea mea este ca libertatea se refera la posibilitatea de a alege asupra propriei vieti insa cu anumite limite. Nu este asa? Avem puterea de a alege din ce ni se ofera,avem datoria totodata de a nu ingradi libertatea celorlaltiIrationalul aci nu este insa ceva impotriva ratiunii omenesti, ci este ceva suprarational, care o depaseste si o incadreaza”. Cuvantul depaseste conditia de vehicul, constituind o existenta aparte, cu o complexa angajare functionala” – pana la urma, cine e mai bun cunoscator al semnificatiilor limbajului si cuvantului? Eu, omul recent, cu vorbirea tumefiata de clisee si sufocata de sintagme cleioase, cu sensurile pierdute prin hatisul de formule standard, tautologii si replici prefabricate?
